O capsulă spaţială rusească din gama Soiuz a fost lansată în noaptea de joi spre vineri din Kazahstan în direcţia Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) cu scopul de a readuce pe Terra, în septembrie, doi cosmonauţi ruşi şi un astronaut american al căror vehicul iniţial a suferit o avarie, informează AFP, potrivit agerpres.
Vehiculul de salvare MS-23 a fost lansat, fără nicio persoană la bord, de pe cosmodromul Baikonur, potrivit imaginilor transmise în direct de agenţia spaţială rusă (Roscosmos) şi de NASA.
Citeşte şi: Adunarea Generală a ONU cere retragerea Rusiei din Ucraina – Black News
Lansarea şi plasarea vehiculului spaţial pe orbita Pământului “s-au desfăşurat în mod normal”, a anunţat Roscosmos într-un comunicat, precizând că operaţiunea de conectare la ISS este prevăzută pentru 26 februarie la ora 01:01 GMT.
Lansarea acestei capsule spaţiale era prevăzută iniţial pentru jumătatea lunii martie şi ea ar fi trebuit să transporte un nou echipaj – compus din trei persoane – la bordul ISS.
În cele din urmă, capsula a fost lansată fără echipaj, pentru a putea să îi aducă înapoi pe Terra pe cei trei pasageri rămaşi blocaţi pe Staţia Spaţială Internaţională: americanul Frank Rubio şi ruşii Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin.
În absenţa unui echipaj înlocuitor, misiunea celor trei a fost extinsă până în luna septembrie, deşi ei ar fi trebuit să se întoarcă pe Pământ la sfârşitul lunii martie. În total, astronautul american şi cei doi cosmonauţi ruşi vor petrece aproximativ un an în spaţiu, în loc de şase luni.
Ei nu vor fi însă primii astronauţi care rămân atât de mult timp la bordul ISS, întrucât această durată a fost egalată de mai multe ori, inclusiv anul trecut.
Micrometeoroid
Mark Rubio, Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin au fost lansaţi spre ISS la sfârşitul lunii septembrie 2022 cu ajutorul capsulei Soiuz MS-22.
Vehiculele la bord cărora astronauţii şi cosmonauţii sosesc pe ISS rămân apoi conectate cu laboratorului orbital pe întreaga durată a misiunii lor, putând fi folosite ca vehicule de salvare în eventualitatea unei evacuări de urgenţă. Echipajul revine apoi spre Terra la bordul aceluiaşi vehicul care l-a transportat spre ISS.
Citeşte şi: Zelenski recunoaşte că situaţia militară din sudul Ucrainei este destul de periculoasă – Black News
În decembrie 2022, capsula Soiuz MS-22 s-a confruntat însă cu o scurgere spectaculoasă, care, potrivit autorităţilor de la Moscova, ar fi fost cauzată de impactul cu un micrometeoroid.
Scurgerea lichidului de răcire a stârnit îngrijorări legate de temperatura ce ar putea fi atinsă în interiorul capsulei în momentul revenirii sale pe Terra.
Agenţia spaţială rusă a decis că acel vehicul nu mai putea fi utilizat decât în caz de urgenţă şi a ales să trimită vehiculul înlocuitor Soiuz MS-23, care va aduce echipajul pe Pământ în luna septembrie.
Capsula avariată MS-22 urmează să se desprindă de ISS şi să revină fără echipaj pe Terra, a priori la sfârşitul lunii martie.
O scurgere similară incidentului din decembrie a afectat la jumătatea lunii februarie un alt vehicul rusesc, transportorul de tip cargo Progress MS-21, ce era conectat la ISS din octombrie 2022. Însă acest vehicul nu era construit pentru a transporta persoane, a fost deconectat de ISS săptămâna trecută şi s-a dezintegrat la intrarea în atmosfera terestră, aşa cum era prevăzut.
Roscosmos a anunţat marţi că “un impact exterior” a cauzat acea scurgere şi a exclus ipoteza unui defect de fabricaţie.
Lansarea Crew-6
Pe lângă cei trei membri ai echipajului ajunşi la bordul ISS cu ajutorul capsulei Soiuz, ISS numără în prezent alţi patru pasageri, membri ai misiunii Crew-5, care au sosit pe orbită la bordul unei capsule Dragon a companiei SpaceX, în octombrie 2022.
Compania americană SpaceX urmează să îi trimită luni la bordul ISS pe cei patru înlocuitori ai acestora, în cadrul misiunii Crew-6: doi astronauţi de la NASA, un astronaut saudit şi un cosmonaut rus.
După câteva zile petrecute alături de noii lor colegi, echipajul din misiunea Crew-5 va reveni pe Pământ.
ISS reprezintă unul dintre puţinele domenii de cooperare rămase încă active între Moscova şi Washington după invazia militară rusă din Ucraina, declanşată în urmă cu exact un an, şi după sancţiunile internaţionale impuse ulterior Kremlinului de ţările occidentale.
