În Republica Moldova a început vineri campania electorală pentru alegerile prezidenţiale preconizate la 1 noiembrie, într-un context marcat puternic de recrudescenţa epidemiei de COVID-19, în timp ce factorul geopolitic este la fel de important în acest scrutin ca la toate alegerile desfăşurate în Republica Moldova, relatează EFE şi mass-media de la Chişinău, potrivit agerpres.
Chiar dacă în cursa pentru cea mai înaltă funcţie în stat s-au înscris opt candidaţi, doar doi dintre ei sunt creditaţi cu cele mai mari şanse: actualul preşedinte, socialistul Igor Dodon şi lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, fost premier.
Citește și : Restricţiile de la începutul pandemiei au dus-o pe Merkel înapoi în timp: ‘Mi-am adus aminte de viaţa mea din RDG!’
Ceilalţi şase candidaţi sunt: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat), Violetta Ivanov (Partidul Şor), Octavian Ţîcu (Partidul Unităţii Naţionale) şi Dorin Chirtoacă (Unirea).
Potrivit tuturor sondajelor, bătălia decisivă se va da între Igor Dodon, perceput ca un politician pro-Moscova, şi Maia Sandu, considerată proeuropeană, în a doua rundă de scrutin, care a fost stabilită pentru 15 noiembrie.
Ambii candidaţi se vor confrunta pentru a doua oară la urne: în cadrul precedentelor alegeri prezidenţiale din 2016, Igor Dodon a învins-o pe Maia Sandu în turul doi de scrutin, obţinând 52,27% din voturi, iar observatorii anticipează o luptă strânsă între cei doi rivali.
Preşedintele Igor Dodon a anunţat vineri că şi-a luat concediu fără plată pentru a se putea dedica pe deplin campaniei electorale, în cadrul căreia va avansa o propunere de reformă constituţională pentru reducerea numărului de parlamentari.
Dodon, care a renunţat la şefia Partidului Socialist în 2016 când a câştigat alegerile prezidenţiale, neavând dreptul ca şef al statului să conducă o formaţiune politică, îşi bazează campania electorală pe mai multe iniţiative, între care implementarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, restabilirea parteneriatului strategic cu Rusia şi dezvoltarea relaţiilor cu Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Aceste obiective programatice au fost anunţate de Dodon în cadrul unei reuniuni la care au participat peste 50 de persoane, conform măsurilor antiepidemice în vigoare împotriva răspândirii coronavirusului. Evenimentul a avut loc pe un şantier de construcţie a unui drum naţional, Dodon menţionând că refacerea infrastructurii republicii va fi o preocupare de bază în următorii patru ani, conform media de peste Prut.
Maia Sandu, prim-ministru între iunie şi noiembrie 2019, şi-a lansat vineri campania cu un program axat pe combaterea corupţiei şi a sărăciei. ‘Aceste alegeri nu sunt despre politicieni, ci despre ţara noastră, despre ţara în care vrem să trăim. Dacă vrem să scăpăm de hoţie, sărăcie, să ne mobilizăm cu toţii’, a spus candidata PAS.
Citește și : Paşinian critică dur Turcia: ‘Se aventurează din nou pe calea genocidului’
‘Aceste alegeri sunt mai importante poate ca oricând. Avem nevoie de un preşedinte care ştie cum şi care vrea să pună Moldova pe calea cea dreaptă. Un preşedinte care să ne redea speranţa în ziua de mâine. (…) Moldova nu-şi mai permite corupţie. Un stat prost condus este o boală, dar noi avem medicamentul, acesta este votul nostru, este vocea noastră, care se aude tot mai răspicat în case, străzi şi oraşe. După patru ani de circ şi şase luni de criză sanitară, vă întreb un singur lucru: sunteţi mulţumiţi de cum suntem conduşi? Nu a venit oare vremea schimbării? Am fost 4 milioane, am rămas sub 3, vom rămâne şi mai puţini dacă nu vom avea curajul să spunem că vremea hoţilor a trecut’, a avertizat Maia Sandu, citată de InfoPrut.
Potrivit legislaţiei în vigoare, în timpul campaniei, candidaţii pentru fotoliul de preşedinte pot face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare, relatează Radio Chişinău şi IPN.
Totodată, candidaţii nu pot folosi resursele administrative în campaniile electorale şi nu pot utiliza în scop de publicitate electorală imagini ce reprezintă instituţii de stat sau autorităţi publice, ori organizaţii internaţionale.
În ziua scrutinului prezidenţial nu se admite niciun fel de agitaţie electorală în incinta sau în spaţiul adiacent secţiei de vot.
Republica Moldova, cu 20.160 de cazuri de contaminări cu noul coronavirus, se clasează în prezent pe locul 16 în lume după numărul de cazuri la milion de locuitori.
Comisia Electorală Centrală a anunţat că în ziua alegerilor prezidenţiale vor putea vota şi persoanele care vor prezenta, eventual, semne de boală, pentru ele fiind amenajate cabine speciale în fiecare secţie de vot.
