Combaterea țânțarilor ar putea deveni mai eficientă după o descoperire inedită a cercetătorilor de la Georgia Tech și MIT. Pentru prima dată, oamenii de știință au filmat mișcările a sute de țânțari în jurul țintelor lor, generând 20 de milioane de date despre comportamentul insectelor.
Concluziile schimbă ce știam despre modul în care țânțarii își localizează prada, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Totul a pornit de la un experiment neobișnuit. Christopher Zuo, student la Georgia Tech, s-a lăsat închis voluntar într-o cameră cu o sută de țânțari timp de patru minute. Cercetătorii se asiguraseră în prealabil că insectele nu erau purtătoare de boli.
Scopul a fost înțelegerea a ceea ce îi motivează pe țânțari să atace. Numărul mare de înțepături i-a determinat rapid pe cercetători să găsească o alternativă. Au folosit un manechin din polistiren și o butelie de CO2, colectând în cele din urmă 20 de milioane de date.
Cercetătorii știau deja că țânțarii nu folosesc ochii pentru a-și localiza prada. La distanță de câțiva metri, insectele sunt incapabile să distingă un copac de un om. Se orientează după căldură, umiditate, mirosuri și mai ales dioxidul de carbon pe care îl expirăm.
Noul studiu, publicat în Science Advances, arată cum combină țânțarii aceste semnale. O sferă neagră asociată cu CO2 s-a dovedit cea mai eficientă combinație. Atrage insectele și le încurajează să atace. O țintă neagră fără CO2 atrage țânțarii, dar aceștia nu se opresc. Un obiect alb cu CO2 îi aduce doar în apropiere.
Practic, țânțarii sunt atrași de culoarea închisă combinată cu dioxidul de carbon pe care îl expiri. Dacă lipsește unul din semnale, insecta nu atacă.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Cercetătorii au dezvoltat un model matematic care descrie traiectoria țânțarilor femele din specia Aedes aegypti – singurele care înțeapă. Concluzia practică: capcanele care difuzează CO2 sau lumină intermitent sunt mai eficiente decât cele cu emisie constantă.
Țânțarii cauzează anual peste 700.000 de decese prin boli precum malaria, dengue sau Zika. Costul global al combaterii lor depășește 22 de miliarde de dolari pe an.
