Ceea ce urma să rămână în istorie drept cea mai rapidă extindere a NATO a devenit o cursă cu obstacole fără niciun obiectiv încă în perspectivă. Invadarea Ucrainei de către Rusia în urmă cu un an a convins Suedia și Finlanda că doar umbrela de securitate a Alianței Atlantice (articolul 5 apărare reciprocă) le-ar putea proteja de deriva neo-imperialistă a regimului imprevizibil al lui Vladimir Putin. Finlanda, cea mai expusă pentru că împarte o graniță de 1.340 de kilometri cu ursul rus, a început o dezbatere națională urmată în același timp de Suedia pentru a da o întoarcere de 180 de grade tradiției sale politice de aliniere non-militară, scrie LA RAZON, potrivit RADOR.
În luna mai a anului trecut, ambele țări nordice și-au depus candidatura oficială la NATO, care le-a întâmpinat cu brațele deschise la posibilitatea de a întări flancul nordic al organizației prin transformarea Mării Baltice într-o mare internă a Alianței. Cu toate acestea, foarte repede, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a văzut în aceast situaţie oportunitatea de a amenința cu veto asupra intrării Suediei și Finlandei pentru a obține contrapartide interne. Cele trei țări au semnat un memorandum la Summitul NATO de la Madrid din iunie prin care Stockholm și Helsinki s-au angajat să ridice embargoul asupra armelor Turciei, să combată organizațiile kurde și să extrădeze presupușii teroriști revendicați de Ankara. Dar, de atunci, nimic nu a fost suficient pentru Erdogan, care acuză, în special Suedia, că este un “sanctuar terorist” și amenință să dea voie doar candidaturii Finlandei. Un scenariu care îngrozește NATO și, mai ales, Suedia, care ar fi mai vulnerabilă la o posibilă invazie rusă a insulei strategice Gotland.
Citeşte şi: Coreea de Nord va interpreta ca o ‘clară declaraţie de război’ interceptarea rachetelor sale – Black News
La o lună după întreruperea negocierilor din cauza arderii unui Coran în fața ambasadei Turciei din Stockholm de către un politician de extremă dreapta, pare să se întrevadă o rază de speranță. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reușit să reunească cele trei țări, miercuri, la Bruxelles pentru a relua negocierile. “Mesajul meu este că atât Finlanda, cât și Suedia au îndeplinit ceea ce au promis în acordul trilateral pe care l-au semnat cu Turcia”, a spus Stoltenberg la Helsinki.
Doar o zi mai târziu, Parlamentul său (“Eduskunta”) a aprobat în mod covârșitor intrarea sa în organizație, fără a aștepta Turcia și Ungaria, singurele două dintre cei 30 de parteneri NATO care nu au ratificat încă aderarea suedezilor și finlandezilor. Având alegerile legislative care vor avea loc în mai puţin de o lună, pe 2 aprilie, premierul Sanna Marin, social-democrat, a dorit să separe cea mai importantă decizie de politică externă și de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial atât de campania electorală, cât și de negocierile de formarea a unui guvern.
În Ungaria, deși Executivul său nu și-a exprimat niciodată opoziția față de extindere, dezbaterea parlamentară a fost amânată de mai multe ori şi nu a fost reluată până pe 1 martie. Deputații Fidesz, partidul lui Orban, par să dorească să facă cele două ţări să plătească cu întârzierile lor pentru criticile aduse de Stockholm și Helsinki privind încălcările statului de drept în Ungaria. Comisiile parlamentare au călătorit în Suedia și Finlanda pentru a discuta problema. Dacă nu vor exista noi întârzieri, Legislativul ungar va vota aderarea în săptămâna de sesiuni din 20 martie.
Între timp, de la Stockholm, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson va prezenta miercuri “Riksdag-ului” (Parlamentul) şi o lege care face ca apartenența la o organizație teroristă să devină infracțiune. Textul, care a necesitat o reformă constituțională și are un sprijin larg în rândul partidelor politice, încearcă să-i arate Ankarei că Stockholm ia foarte în serios lupta împotriva terorismului kurd și a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), bestia neagră a lui Erdogan și considerată organizație teroristă şi de către Uniunea Europeană și Statele Unite.
Cu toate acestea, nimeni nu se așteaptă ca autoritățile turce să-și relaxeze poziția până la alegerile prezidențiale din Turcia, care vor avea loc pe 14 mai. Ulterior, se deschide o fereastră de oportunitate pentru ca Suedia și Finlanda să își finalizeze procesul de aderare înainte de summitul NATO din 11 și 12 iulie de la Vilnius (Lituania).
