Şapte foşti membri ai Brigăzilor Roşii au fost arestaţi în Franţa

Şapte foşti membri ai Brigăzilor Roşii italiene, condamnaţi în Italia pentru acte de terorism comise în anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut, au fost arestaţi miercuri dimineaţă în Franţa, la cererea autorităţilor de la Roma, a anunţat preşedinţia franceză, potrivit AFP, Reuters şi potrivit agerpres.

Alţi trei italieni sunt în continuare căutaţi.

Citeşte şi: Facebook vs. Apple: Iată ce trebuie să știți despre războiul privind politica de confidențialitate

Decizia transmiterii acestor zece nume către justiţie, dintre cele 200 persoane pe care Italia le solicită Franţei de mai mulţi ani, a fost luată de preşedintele Emmanuel Macron şi ”se înscrie strict” în doctrina franceză, intitulată ‘Mitterrand’ după numele fostului preşedinte socialist, de a le acorda azil foştilor membri ai Brigăzilor Roşii, cu excepţia celor care comit asasinate, adaugă preşedinţia franceză.

Extrădarea activiştilor de extremă-stânga veniţi să se adăpostească în Franţa după ”anii de plumb”, marcaţi de atentate şi de violenţe comise de Brigăzile Roşii în perioada 1968-1982, este o cerere a Italiei de mulţi ani.

Stabilirea acestei liste de zece nume este rezultatul ”unei munci de pregătire bilaterale importante, de mai multe luni, care a condus la reţinerea celor mai grave crime”, a subliniat Palatul Elysée.

Citeşte şi: Armata israeliană a doborât o dronă lansată din Liban

”Preşedintele a dorit să regleze acest subiect, aşa cum Italia cere de mai mulţi ani. Franţa, ea însăşi atinsă de terorism, înţelege nevoia absolută de justiţie pentru victime. Ea se înscrie de asemenea în necesitatea imperioasă de construire a Europei Justiţiei, care trebuie să aibă în centru încrederea reciprocă”, a conchis preşedinţia franceză.

Justiţia trebuie acum să se pronunţe asupra extrădării celor şapte membri ai Brigăzilor Roşii – cinci bărbaţi şi două femei – arestaţi miercuri. Aceştia urmează să compară, în termen de 48 de ore, în faţa Parchetului general al Curţii de Apel din Paris, înainte ca un judecător să decidă eventuala plasare în arest preventiv sau punerea în libertate sub control judiciar, perioadă în care justiţia va examina cererile de extrădare trimise de autorităţile italiene.