Un reportaj publicat sâmbătă de „The Times” (Marea Britanie) readuce în atenție acuzații vechi despre „sniper tourism” în timpul asediului Sarajevo: străini bogați ar fi plătit ca să tragă în civili. În relatări apare și o „femeie din România”.
În timpul asediului Sarajevo (1992–1995), una dintre cele mai sinistre expresii intrate în vocabularul războiului a fost „Sniper Alley” – bulevardele pe care civilii alergau pentru a evita focul lunetiștilor. Acum, un reportaj publicat de The Times readuce în discuție un set de acuzații care merg și mai departe: existența unor așa-numite „Sarajevo safari”, în care străini ar fi plătit sume mari pentru a trage în civili, inclusiv femei și copii, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Investigații în Italia: „lunetiști de duminică”
Potrivit „The Times”, un fost voluntar într-o unitate sârbo-bosniacă, Aleksandar Licanin, afirmă că a asistat la episoade în care „vizitatori” străini foloseau poziții de tragere din jurul orașului, iar seara petreceau. Reportajul vorbește despre sume care ar fi ajuns până la zeci de mii de lire pentru „experiență” și indică faptul că participanți ar fi provenit din mai multe țări europene.
Tema nu rămâne doar la nivel de mărturii: în Italia există demersuri judiciare și investigații jurnalistice privind posibila implicare a unor cetățeni italieni în astfel de „excursii” din anii ’90. Cazul a fost documentat și de presa internațională, inclusiv The Guardian și RFE/RL, în contextul unor plângeri și cercetări deschise la Milano.
Unde apare „femeia din România”
În ecoul mediatic al reportajului, mai multe publicații din România au preluat un detaliu sensibil: fostul oficial bosniac Zlatko Miletić (citat în presa regională) a afirmat că și-ar aminti de „o femeie din România” care ar fi ucis „peste zece persoane” în acest context.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Informația a fost relatată, între altele, de Digi24 și Antena 3, fără identificarea persoanei și fără prezentarea unei confirmări judiciare publice.
Deși investigațiile și mărturiile readuc subiectul în prim-plan, elementele cele mai grave – inclusiv presupusa participare a unor străini (și a unei femei din România) – rămân, în acest moment, acuzații bazate pe relatări și investigații în curs și nu verdicte anunțate public. Contextul e însă unul în care, la trei decenii distanță, familiile victimelor și procurorii încearcă să clarifice cine a tras, în ce condiții și cu ce complicități.
