O investigație Recorder spune că Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) investește în mod netransparent aproximativ 7 milioane de euro, bani publici, în renovarea unei vile din București. Publicația sugerează că va fi locuită de președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, după încheierea celor două mandate, scrie Europa Liberă, potrivit stiripesurse.ro.
Vila aflată în renovare completă se află pe Bulevardul Aviatorilor 86, din București, și a fost timp de peste 20 de ani sediul Partidului Național Liberal. Acum, potrivit Recorder, vila este pe cale să fie transformat într-o „locuință individuală”.
Clădirea aparține Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), iar instituția investește în mod netransparent 7 milioane de euro, bani publici, pentru care nu s-au făcut licitații, explică jurnalista Recorder, Anca Simina.
Construcția urmează să fie transformată dintr-una publică, cu birouri, în locuință cu birou de lucru cu intrare separată.
„Vila de 1.200 mp, cu subsol, parter și etaj, garaj și cabină de pază la poartă e a statului și a fost, până nu de mult, sediu de partid. De câteva luni, e transformată, în cel mai mare secret, în reședință pentru o singură familie, după cum scrie în autorizația de construire obținută de Recorder”, arată investigația.
După renovare, vila descrisă cu dotări de lux ar urma să aibă un etaj de 320 mp cu două dormitoare, două băi, două sere, două săli de sport și un dressing de aproape 67 de mp. La parter vor fi un cabinet pentru protocol, o bibliotecă, living al familiei, living pentru oaspeți, bucătărie și alte spații administrative.
Într-un articol separat, G4Media scrie, citând surse politice și informații similare celor ale Recorder, că această clădire ar fi destinată ca locuință a soților Iohannis de la finele lui 2024 încolo. În plus, suma cheltuită în secret ar fi de 9 (nouă) milioane de euro, nu de 7 (șapte).
Nu se știe deocamdată cu siguranță cui va fi atribuită locuința, însă „majoritatea indiciilor duc către aceeași persoană”, notează Recorder.
Conform legii, cercul demnitarilor care ar avea dreptul la o asemenea locuință de protocol oferită de stat este foarte restrâns, iar majoritatea indiciilor duc către Klaus Iohannis.
Printre indiciile oferite de Recorder care ar conduce la președintele statului sunt:
– Dreptul la cabinet cu personal în afara instituției îl au doar foștii președinți ai României.
– „Apetența pentru lux” demonstrată de președintele Iohannis.
– Investiția în fotovoltaice și pompe de căldură menite să reducă costurile de întreținere. Singurii locatari ai reședințelor de protocol care își plătesc singuri utilitățile sunt foștii șefi de stat.
– Implicarea indirectă a PNL în finanțarea renovării.
– „Secretomania” privind cheltuielile, una dintre caracteristicile ultimului mandat al președintelui Iohannis.
„La finalul mandatului, președintele Iohannis este obligat să plece din Vila Lac III, în care stă din 2015. Va putea alege atunci dintre casele pe care i le poate pune la dispoziție RAAPPS, una în care să stea pentru tot restul vieții”, spune Anca Simina, jurnalistă Recorder.
Pentru amenajarea vilei în care a locuit fostul președinte al României, Traian Băsescu, RAAPPS a cheltuit 300.000 de euro. În iunie 2022, în urma unei hotărâri definitive a Curții Supreme – care a confirmat decizia de colaborator al Securității a lui Traian Băsescu, emisă de CNSAS – acesta a fost nevoit să elibereze vila și și-a cumpărat un apartament.
Administraţia Prezidenţială a informat, după apariția reportajului Recorder, că nu există nicio solicitare din partea preşedintelui Klaus Iohannis pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, ambele cu destinaţia de reşedinţă, după încetarea mandatului.
„Nu există nicio solicitare din partea preşedintelui României, Klaus Iohannis, sau a Administraţiei Prezidenţiale pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, ambele cu destinaţia de reşedinţă, după încetarea mandatului de preşedinte al României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, cu modificările şi completările ulterioare”, a transmis Administraţia Prezidenţială, la solicitarea Agerpres.