George Eliot, o romancieră engleză din secolul al XIX-lea, va fi inclusă joi în “Pleiade”, prestigioasa colecţie a editurii franceze Gallimard, cu două capodopere care rămân totuşi puţin cunoscute în Franţa, informează AFP, potrivit agerpres.
“Middlemarch” şi “The Mill on the Floss” sunt titlurile celor două volume incluse în această colecţie editorială de referinţă.
Citește și: Rafael Correa NU scapă de închisoare! Curtea Supremă din Ecuador îi menține sentința grea
În universul literar francofon, această autoare, al cărei nume real a fost Mary Ann Evans, nu se bucură în prezent de renumele unor scriitoare britanice precum Jane Austen, surorile Bronte şi Virginia Woolf, deşi ar merita acest lucru, afirmă jurnaliştii de la AFP.
“La moartea ei, pe 22 decembrie 1880, George Eliot era omagiată în calitatea sa de cel mai mare romancier englez contemporan. Însă opera ei nu a întârziat să cadă în uitare, la începutul secolului al XX-lea, ca de altfel tot ceea ce ţine de “epoca victoriană”, a explicat profesorul universitar Alain Jumeau.
Mary Ann Evans s-a născut în 1819 în clasa de mijloc, iar tatăl ei a mizat pe inteligenţa sa. Tânăra a profitat din plin de învăţăturile primite şi a devenit o fină literată, traducând din latină, franceză şi germană.
Or, în epocă, legat de femeile scriitoare domnea o prejudecată tenace: incapabile să scrie romane profunde şi serioase, se spunea despre ele că se pricepeau doar la texte siropoase. “Romane stupide scrise de femei”, aşa cum îşi intitulase ea un pamflet anterior volumelor sale de ficţiune. Pseudonimul ei androgin ar fi trebuit să îi aducă o critică onestă.
George Eliot nu ar trebui însă redusă la o feministă. De altfel, posteritatea i-a fost mai degrabă complicată de această mişcare din secolul al XX-lea. “George Eliot nu aduce niciodată în scenă femei împlinite în afara căminului lor, femei care să fi bravat convenţiile din mediul lor social, dar a ştiut să descrie cu brio şi cu bunăvoinţă înfrângerile lor în cadrul unei lumi care le subestima copios capacităţile”, a adăugat Alain Jumeau.
O viaţă neconvenţională
Cartea “The Mill on the Floss” (1860) spune povestea, presărată cu elemente autobiografice, a unui frate şi a unei surori. El reuşeşte în afaceri, ea suferă greutatea “lanţurilor” de care orice femeie este legată într-o societate rurală conservatoare. “Germania, Italia, adeseori Franţa mă lasă indiferent. Însă două pagini din ‘The Mill on the Floss’ mă fac să plâng”, declara anglofilul Marcel Proust.
Apariţia acestui volum a fost ocazia ce a dezvăluit că în spatele pseudonimului George Eliot se ascundea o femeie. Până atunci, presa engleză făcea speculaţii pentru a afla dacă autorul unui roman de debut, “Adam Bede”, apreciat de însăşi regina Victoria, era un pastor sau un bărbat care avea o altă profesie.
Citește și: Washingtonul acuză China de HĂRȚUIREA jurnaliștilor străini
Romanul “Middlemarch”, lansat în volume succesive în 1871 şi 1872, a fost un eveniment literar european. Romanul a apărut în acelaşi timp (în versiunea originală) la Londra, Paris şi Berlin. Însă traducerea s-a lăsat mult timp aşteptată pentru această frescă ambiţioasă, cu o acţiune plasată într-un oraş fictiv din Midlands, ce reaminteşte puternic de Coventry.
Miercuri va fi lansată în Franţa şi traducerea unui roman biografic ce prezintă viaţa neconvenţională a scriitoarei, mai ales cea amoroasă. Intitulat în versiunea sa originală “In Love With George Eliot”, publicat de Kathy O’Shaughnessy în 2019, volumul a fost salutat de criticii literari. Printre altele, pentru faptul că a rămas prudent în privinţa motivelor pentru care ultimul partener de viaţă al scriitoarei, cu 20 de ai mai tânăr decât ea, s-a aruncat în Grand Canale din Veneţia în timpul lunii lor de miere.