Președintele belarus Alexander Lukașenko a anunțat vineri că Belarusul și SUA lucrează la un ”mare acord” pentru normalizarea definitivă a relațiilor bilaterale, relatează agenția EFE.
”În timpul negocierilor, americanii, în numele președintelui Donald Trump, au propus un mare acord care să abordeze mai multe puncte de pe agenda noastră”, a precizat Lukașenko, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin.
El a făcut aceste declarații după întâlnirea de joi cu emisarul lui Trump, John Cole, întâlnire urmată de eliberarea a 250 de deținuți politici belaruși.
Washingtonul a anunțat în schimb ridicarea sancțiunilor împotriva Ministerului de Finanțe din Belarus și a două bănci belaruse.
În ultimele luni Washingtonul ridicase deja parțial sancțiunile asupra potasiului exportat de Belarus și asupra companiei aeriene Belavia, tot în schimbul eliberării mai multor deținuți politici, mulți dintre aceștia fiind condamnați pentru participarea la protestele din 2020 împotriva realegerii lui Lukașenko președinte.
Acordul propus de Washington este ”important”, iar ”noi ne-am formulat interesele și le-am trimis americanilor propunerile relevante”, a mai spus președintele belarus.
El a mai menționat că ”marele acord” cu SUA va merge dincolo de tema eliberării opozanților încarcerați și va include redeschiderea ambasadelor la Minsk și Washington, precum și chestiuni legate de ”stocarea materialelor nucleare” deținute de Belarus.
Oficiali americani au declarat pentru Reuters că interacțiunea cu Lukașenko face parte dintr-un efort de a-l îndepărta pe acesta de influența lui Putin, măcar într-o anumită măsură, demers privit cu scepticism de opoziția din Belarus.
SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni extinse Belarusului după ce Lukașenko a lansat o represiune violentă împotriva protestatarilor în urma alegerilor prezidențiale din 2020 contestate de opoziția susținută de Occident. Majoritatea activiștilor opoziției care nu au fugit din țară au ajuns în detenție.
Sancțiunile occidentale au fost înăsprite după ce Lukașenko a permis ca țara sa să fie folosită de armata rusă ca platformă în lansarea invaziei asupra Ucrainei în 2022.
