Uniunea Europeană nu este mai aproape de o pace durabilă în Ucraina atât timp cât Rusia refuză concesii reale, iar agresiunea continuă asupra civililor și infrastructurii ucrainene arată lipsa unei dorințe autentice de încetare a războiului.
Acesta este mesajul central transmis de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, într-un interviu acordat publicației „Il Corriere della Sera” (Italia), înaintea participării sale la convorbirea telefonică a Coaliției Voluntarilor, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Kallas a subliniat că problema păcii nu este Ucraina, ci Rusia, avertizând că, fără concesii din partea Moscovei, Europa riscă să se confrunte cu noi conflicte, chiar dacă acestea nu vor avea loc neapărat pe teritoriul ucrainean. Oficialul european a insistat că primul pas necesar este un armistițiu, urmat de garanții clare că Rusia nu va mai ataca. În viziunea sa, o pace durabilă presupune limitări concrete ale capacității militare ruse sau ale bugetului său de apărare.
În ceea ce privește planurile de pace discutate la nivel internațional, Kaja Kallas a precizat că negocierile trebuie să fie strict între Rusia și Ucraina, iar Uniunea Europeană trebuie să aibă un rol decisiv atunci când este vorba despre arhitectura de securitate a continentului. Ea a reiterat poziția fermă a UE potrivit căreia granițele nu pot fi modificate prin forță și că nu trebuie acceptate concesii teritoriale sau recunoașterea ocupațiilor. De asemenea, a exclus ideea ca Rusiei să i se acorde un rol direct în arhitectura de securitate europeană.
Referitor la perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027, scenariu vehiculat de Statele Unite, Kallas a amintit că extinderea este un proces bazat pe merit și depinde de decizia statelor membre. Ea a apreciat însă că presiunea exercitată de Washington ar putea contribui la depășirea blocajelor politice, inclusiv a veto-urilor existente, cu condiția ca regulile UE să fie respectate.
Un punct sensibil al discuțiilor europene rămâne utilizarea activelor rusești înghețate în UE. Kallas a declarat că Bruxelles-ul își va continua propriile planuri, indiferent de dorința SUA de a avea un cuvânt decisiv în această chestiune. Mesajul transmis este unul triplu: către Rusia, că nu poate rezista mai mult decât UE și nici nu poate susține o cursă a cheltuielilor militare; către Ucraina, că sprijinul european va continua; și către Statele Unite, că Europa își asumă responsabilitățile care îi revin. Ea a amintit că liderii europeni nu vor părăsi summitul din 18 decembrie fără o decizie clară privind acest subiect.
Întrebată despre reținerile Belgiei, țară-cheie în contextul activelor rusești, Kallas a spus că preocupările tuturor statelor membre trebuie tratate cu seriozitate, dar a subliniat că o decizie europeană comună reduce riscurile individuale. În eventualitatea unor acțiuni în instanță din partea Rusiei, responsabilitatea ar reveni Uniunii Europene ca întreg, iar nu unui stat singular, ceea ce ar împărți povara juridică și politică.
În fața amenințărilor Moscovei cu represalii, șefa diplomației europene a arătat că Rusia nu mai dispune de active suverane în UE și că eventualele măsuri ar viza doar investiții private, multe dintre ele deja afectate prin naționalizări. Ea a avertizat că firmele care investesc astăzi în Rusia își asumă riscuri evidente, deși există acorduri internaționale menite să protejeze investițiile.
Kallas a respins și temerile potrivit cărora unele state ar putea retrage active din zona euro, argumentând că moneda europeană este mai puternică decât oricând și amintind precedentul istoric al înghețării activelor irakiene după invadarea Kuweitului. În ceea ce privește propunerea Belgiei de utilizare a datoriei comune, ea a reiterat sprijinul său pentru euroobligațiuni, dar a recunoscut că opoziția statelor frugale face imposibil, deocamdată, un acord unanim.
Oficialul european a evitat să critice statele membre pentru nivelul sprijinului acordat Ucrainei, afirmând că, atâta timp cât războiul continuă, este evident că Europa, în ansamblu, nu a făcut suficient. Totodată, ea a reafirmat că Statele Unite rămân principalul aliat al UE, în ciuda divergențelor și a criticilor venite din spațiul politic european, subliniind că acuzațiile privind lipsa libertății în UE sunt absurde, mai ales din perspectiva experienței sale personale într-o țară care a cunoscut ocupația rusă.
Kaja Kallas a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi prea intransigentă față de Rusia, afirmând că pozițiile sale sunt, de fapt, împărtășite de numeroși lideri vest-europeni și că diferența de percepție ține mai degrabă de prejudecăți. În final, referindu-se la scandalurile recente din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, ea a subliniat importanța respectării investigațiilor, a prezumției de nevinovăție și a procedurilor legale, calificând situația drept regretabilă, dar subliniind cooperarea deplină a instituției în clarificarea faptelor.
This post was last modified on 15/12/2025 15:49 15:49