AFP
Ministrul apărării american, Jim Mattis, a sosit luni la Islamabad pentru discuţii cu conducerea politică şi militară a Pakistanului, în tentativa de a convinge autorităţile acestei ţări să lupte mai activ împotriva grupărilor insurgente care operează pe teritoriul pakistanez şi în Afganistan, transmit dpa şi Reuters, potrivit agerpres.
Mattis, aflat la prima sa vizită în Pakistan, se va întâlni cu prim-ministrul Shahid Khaqan Abbasi şi cu şeful armatei, generalul Qamar Javed Bajwa.
Citeşte şi: Venezuela îşi face propria monedă virtuală, bazată pe rezervele de petrol
Este de aşteptat ca tema principală a discuţiilor să fie presupusul sprijin acordat de Islamabad talibanilor afgani şi membrilor reţelei teroriste Haqqani care şi-au găsit refugiu în Pakistan.
Relaţiile americano-pakistaneze trec printr-o fază de tensiuni acute de când preşedintele de la Casa Albă, Donald Trump, a acuzat Islamabadul, la prezentarea noii strategii americane faţă de Afganistan în august, că susţine ‘agenţi ai haosului’, şi a cerut guvernului pakistanez să acţioneze împotriva talibanilor şi a reţelei Haqqani.
Săptămâna trecută, comandantul forţelor americane în Afganistan, generalul John Nicholson, a declarat că nu a văzut deocamdată schimbări în politica Pakistanului.
Citeşte şi: ÎNCEPE? Americanii trimit în Coreea sute de avioane militare. Nume de cod: ‘Vigilant Ace’ – VIDEO
Acesta a dat asigurări Statelor Unite în octombrie cu privire la angajamentul său de a lupta împotriva militanţilor islamişti. ‘Suntem angajaţi în războiul împotriva terorismului şi am produs rezultate’, i-a declarat premierul Abbasi secretarului de stat Rex Tillerson în timpul vizitei acestuia la Islamabad.
Relaţiile dintre Islamabad şi Washington au fost afectate suplimentar de scoaterea de sub arest la domiciliu de către autorităţile pakistaneze a islamistului Hafiz Saeed, fondatorul grupării teroriste Lashkar-e Toiba (LeT), în urmă cu zece zile.
SUA l-au declarat pe Saeed terorist după o serie de atentate cu bombă la Mumbai, în 2008, în care au fost ucise peste 160 de persoane, printre care şi cetăţeni americani.