Ziua României se sărbătorește în fiecare an pe 1 Decembrie, în amintirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1918. În cadrul evenimentului istoric, reprezentanții provinciilor Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat unirea cu Regatul României, marcând un moment decisiv în formarea statului național unitar român.
Data a fost oficial desemnată Ziua Națională a României prin Legea nr. 10/1990, adoptată după Revoluția din 1989.
Adunarea Națională de la Alba Iulia s-a încheiat cu adoptarea Hotărârii de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate de toți participanții.
Ziua de 1 Decembrie este cea mai importantă sărbătoare națională a României, deoarece marchează Marea Unire din 1918. La Alba Iulia, în cadrul Marii Adunări Naționale, reprezentanții românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat unirea acestor provincii cu România.
Evenimentul a fost precedat de alte momente esențiale: unirea Bucovinei, proclamată la Cernăuți, și decizia Sfatului Țării din Basarabia, care a votat unirea cu România la 27 martie 1918. Această hotărâre a consfințit finalizarea procesului de formare a statului național unitar român, început în 1859 prin unirea Moldovei cu Țara Românească sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, continuat prin alipirea Dobrogei în 1878 și finalizat în 1918 prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, în timpul regelui Ferdinand I.
Astfel, România Mare a devenit realitate, împlinind visul istoric al poporului român.
Marea Adunare de la Alba Iulia La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a avut loc pe 1 decembrie 1918, românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat unirea necondiționată cu România. Ulterior, după adunare, a fost constituit Marele Consiliu Național Român, format din delegați aleși și cooptați, care avea rolul de a pune în aplicare decizia de unire și de a organiza administrarea provinciilor recent unite, prin intermediul Consiliului Dirigent, guvernul provizoriu condus de Iuliu Maniu.
Unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută de Guvernul României și de regele Ferdinand, iar Parlamentul României a adoptat ulterior legile care au organizat administrativ și au consolidat unirea tuturor provinciilor istorice, inclusiv Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Basarabia și Bucovina, contribuind la formarea României Mari.
Recunoașterea internațională a Marii Uniri Recunoașterea internațională a Marii Uniri s-a realizat treptat, prin mai multe tratate internaționale.
Tratatul de la Saint-Germain, semnat pe 10 septembrie 1919, a confirmat unirea Bucovinei cu România. Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, a recunoscut internațional unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. În ceea ce privește Basarabia, unirea acesteia cu România nu a fost recunoscută pe deplin pe plan internațional, deoarece tratatele care ar fi putut să o facă, semnate la Conferința de Pace de la Paris, nu au intrat în vigoare din cauza ratificării incomplete și a opoziției Uniunii Sovietice.
Aceste documente și decizii internaționale au consolidat treptat poziția României Mari pe plan legal și diplomatic, reflectând realizarea visului istoric al poporului român din 1918. Evoluția importantă a zilei de 1 decembrie De-a lungul istoriei, Ziua Națională a României a fost sărbătorită la mai multe date.
Între 1866 și 1947, ziua oficială era 10 Mai, în semn de comemorare a venirii pe tron a lui Carol I, a proclamării Independenței României (1877) și a încoronării sale ca rege (1881).
Între 1948 și 1989, Ziua Națională a fost stabilită pe 23 August, pentru a comemora insurecția armată împotriva Germaniei naziste în 1944.
După Revoluția din 1989, în 1990, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 10/1990, prin care 1 Decembrie a devenit Ziua Națională, în semn de recunoaștere a Marii Uniri din 1918, moment fondator al statului român modern.
Ziua Națională a României este sărbătorită prin numeroase tradiții și obiceiuri care exprimă respectul față de istoria și identitatea națională.
În orașele mari, evenimentele oficiale includ parade militare impresionante, depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor, precum și slujbe religioase de tip „Te Deum” (imn creștin din limba latină, care se traduce prin „Te lăudăm, Doamne” și este folosit pentru a exprima mulțumirea și lauda adusă lui Dumnezeu), prin care se comemorează sacrificiile celor care au contribuit la Marea Unire de la 1918.
De asemenea, românii sărbătoresc prin manifestări culturale, cum ar fi concerte, expoziții, spectacole de dans și teatru, care promovează patrimoniul și tradițiile locale. Arborarea drapelului tricolor, purtarea insignelor și panglicilor în culorile naționale sunt gesturi simbolice prin care oamenii își exprimă mândria de a fi români.
Pe lângă evenimentele oficiale, Ziua Națională este marcată și prin pregătirea de preparate culinare tradiționale, specifice acestei sărbători. În România este sărbătorită și ziua de 24 ianuarie, cunoscută drept Ziua Unirii Principatelor Române, care marchează unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859, înfăptuită sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Această zi este recunoscută legal ca sărbătoare națională și zi liberă prin Legea nr. 171/2014.
