Patru soldaţi armeni au fost ucişi miercuri de tiruri azere în Nagorno-Karabah, potrivit autorităţilor acestei regiuni separatiste disputate de Armenia şi Azerbaidjan, într-un moment în care Baku şi Erevan încearcă să găsească o soluţie la conflict sub auspiciile SUA, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Unităţi ale forţelor armate azere au deschis focul asupra poziţiilor armene” în districtele Martuni şi Martakert în cursul nopţii trecute, utilizând artilerie şi drone, a indicat miercuri ‘ministerul apărării’ al separatiştilor într-un comunicat pe Twitter.
Citeşte şi: Unde muncesc oamenii cel mai mult și cel mai puțin în Europa? – Black News
“Patru soldaţi au fost ucişi în această nouă provocare din partea Azerbaidjanului”, potrivit aceleiaşi surse.
În ajun, Ministerul azer al Apărării acuzase că “detaşamente nelegitime înarmate armene aflate pe teritoriul Azerbaidjanului au deschis focul asupra poziţiilor armatei azere în regiunea Aghdam”, rănind un militar azer.
Aceste violenţe intervin în timp ce Washingtonul găzduieşte de marţi noi negocieri între Armenia şi Azerbaidjan pentru a găsi o soluţie la conflictul din Nagorno-Karabah.
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, s-a întâlnit separat marţi cu omologii săi armean, Ararat Mirzoian, şi azer Djeyhun Bairamov, înaintea unei reuniuni comune.
Discuţiile se desfăşoară cu uşile închise şi urmează să dureze până joi.
“Continuăm să considerăm că pacea este la îndemână şi că dialogul direct este cheia pentru a rezolva problemele nesoluţionate şi a încheia o pace durabilă şi demnă” pentru ambele părţi, a asigurat luni purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
SUA îi reuniseră pe cei doi miniştri de externe la începutul lunii mai la Washington. Discuţii au avut loc de asemenea în ultimele săptămâni la Bruxelles şi la Moscova.
Din decembrie, Erevanul acuză Baku că împiedică transportul de alimente şi medicamente spre regiunea separatistă Karabah, blocând o rută crucială, coridorul Lacin.
La jumătatea lunii iunie, premierul armean Nikol Pashinyan a acuzat Baku că duce o politică de “epurare etnică” în Nagorno-Karabah, regiune cu o majoritate de etnici armeni.
Baku, care apără amplasarea unui punct de control invocând motive de securitate, afirmă că transportul civil poate circula fără piedici prin coridorul Lacin.
Dar filiala armeană a Crucii Roşii a acuzat săptămâna trecută Azerbaidjanul de blocarea accesului în Nagorno-Karabah, pe fondul preocupării crescânde pentru situaţia umanitară în această regiune.
Azerbaidjanul şi forţele separatiste armene, susţinute militar de Erevan, s-au confruntat în două războaie, unul în momentul destrămării URSS, altul în toamna anului 2020.
În cursul primului război, soldat cu circa 30.000 de morţi, separatiştii au preluat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah şi a unor zone tampon în jurul acestui teritoriu muntos.
Citeşte şi: Medicii români sunt epuizați – Black News
În cursul celui de-al doilea conflict, soldat cu 6.500 de morţi, Azerbaidjanul a recucerit zonele tampon şi o bună parte din Nagorno-Karabah.
O încetare a focului, semnată sub egida Moscovei, a fost urmată de desfăşurarea unei forţe ruse de menţinere a păcii, dar tensiunile persistă şi negocierile în vederea semnării unui tratat de pace nu progresează, notează AFP.
