Serbia şi Kosovo îşi reiau joi dialogul la Bruxelles după luni de întreruperi şi crize repetate, însă drumul către normalizarea relaţiilor lor este plin de obstacole, notează France Presse, potrivit agerpres.
Vechi de peste două decenii, greu de rezolvat de la ultimele războaie care au destrămat fosta Iugoslavie (1998-1999), acest conflict rămâne un pericol pentru stabilitatea Bătrânului Continent.
Citește și : Incendiu de amploare într-un port din sudul Iranului
Belgradul nu recunoaşte independenţa proclamată în 2008 de fosta sa provincie sudică, populată majoritar de albanezi. Acordurile de normalizare încheiate în 2013 au rămas în mare parte literă moartă.
Kosovo este recunoscut ca stat independent de majoritatea occidentalilor, inclusiv 22 din cei 27 de membri UE, dar nici de Rusia şi nici de China, ceea ce închide de facto porţile ONU pentru acest teritoriu de 2 milioane de locuitori. De partea sârbă, problema este un obstacol în procesul său de aderare la UE.
După o discuţie virtuală ţinută weekendul trecut, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti se reîntâlnesc personal la Bruxelles.
Este prima întâlnire oficială de acest gen după primăvara anului 2019, când un summit la Berlin între Aleksandar Vucic şi omologul său kosovar Hashim Thaci nu a dat niciun rezultat. O figură centrală în politica din Kosovo după independenţă, acesta din urmă este scos din joc din cauza acuzaţiilor de crime de război împotriva sa.
Dialogul “este din nou pe drumul cel bun”, a declarat reprezentantul special al UE pentru Balcanii de Vest Miroslav Lajcak. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut celor responsabili “curaj politic”.
Dar “pe lângă faptul că este un novice în negocieri”, Avdullah Hoti conduce un guvern slab ce “nu are sprijinul populaţiei”, declară analistul politic de la Pristina Imer Mushkolaj.
Aleksandar Vucic pare omnipotent, cu un Parlament fără opoziţie, care a boicotat ultimele alegeri legislative, şi principalele media în mâinile sale.
Dar paradoxal, această hegemonie este “punctul său slab” deoarece implică “responsabilitate absolută”, explică analistul politic sârb Aleksandar Popov. “Va fi dificil pentru Vucic să-şi convingă partenerii externi că nu este în măsură să treacă ceva prin parlament”, adaugă analistul.
Subiectul este foarte inflamabil. Pentru mulţi sârbi, “Kosovo este Serbia”, leagănul lor istoric şi cultural. La recentele manifestaţii iniţial având ca obiect denunţarea gestionării pandemiei, sloganul “Nu ne vom preda” a fost unul dintre cele mai populare.
Recunoaşterea independenţei sale este o condiţie prealabilă pentru Pristina. “Normalizarea relaţiilor” nu poate trece decât pe acolo, a avertizat Avdullah Hoti.
Această recunoaştere este mai ales o falsă perspectivă, în timp ce trebuie rezolvate probleme precum statutul zonelor în care trăiesc cei 120.000 de sârbi din Kosovo, despăgubirile pentru persoanele strămutate şi pentru familiile celor dispăruţi în conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea separatistă albaneză kosovară, ce se întâmplă cu despăgubirile de război cerute de Kosovo, statutul pentru siturile religioase ortodoxe etc.
Citește și : The Guardian va suprima 180 de posturi, din cauza ‘şocului economic’ provocat de pandemie
“Drumul nostru către aderarea la UE depinde de aceste discuţii, investiţiile străine depind de aceste discuţii”, a declarat Aleksandar Vucic. “În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de poporul nostru (prezent) în Kosovo şi să ne protejăm interesele vitale. Nu va fi uşor”, a notat el.
Anunţând o “toamnă dificilă” pentru Kosovo, cu o “criză sanitară şi economică” din cauza pandemiei şi posibile răsturnări politice în cazul unei inculpări oficiale a lui Hashim Thaci, fondatorul cotidianului independent Koha Ditore, Veton Surroi, crede că această fragilitate ar fi “agravată în mod semnificativ de un proces de negociere cu Serbia”.
Războiul din Kosovo a făcut peste 13.000 de morţi, majoritatea albanezi. El s-a încheiat când o campanie occidentală de bombardamente a forţat forţele sârbe să se retragă.
