Așa-zisul prim-vicepremier și totodată „ministru” al dezvoltării economice din regiunea transnistreană, Serghei Obolonik a fost surprins în după amiaza zilei de ieri, 31 octombrie, într-o cafenea din spatele clădirii Guvernului de la Chișinău.
Obolonik se afla la Chișinău, în compania altor două persoane și asta în pofida acuzațiilor regimului de la Tiraspol în adresa autorităților constituționale că exponenților acestuia le este îngrădită libera circulație, drept urmare a introducerii în Codul Penal al R. Moldova a prevederilor ce țin de separatism, transmite Zonadesecuritate.md.
După adoptarea noilor modificări în legislația penală, Tiraspolul a făcut în nenumărate ori apel către misiunea OSCE la Chișinău și partenerii de negocieri în formatul „5+2” că le este îngrădită libera circulație și refuză să participe la ședințele „1+1” sau a grupurilor de lucru cu prezență la Chișinău, invocând lipsa garanțiilor securitate.
Cea mai recentă astfel de acuzație a fost pe data de 10 octombrie, atunci când la biroul Misiunii OSCE din Bender/Tighina a avut loc o reuniune a subgrupului pentru drepturile omului.
În comunicatul Tiraspolului, post ședință, se spune că la inițiativa părții transnistrene a avut loc o discuție pe marginea acestor modificărilor operate în Codul Penal ce au dus „la încălcări masive ale drepturilor transnistrenilor la libertatea de mișcare, siguranța personală și integritate”.
În luna august, Vitalie Ignatiev, pretinsul ministru de externe din regiune, s-a adresat oficial OSCE-ului cu o serie de plângeri privind pretinse acțiuni de presiune aplicate de Chișinău. Acesta a declarat atunci că oamenii din regiune au probleme din cauza legii cu privire la separatism. Ignatiev susținea că Chișinăul a anunțat în căutare reprezentanți ai regimului, iar acest lucru ar fi „o modalitate directă de escaladare a conflictului”.
Citeşte şi: Schengen nu mai există: de ce insistă România să fie primită – Stiripesurse.md
Potrivit datelor pe care redacția noastră le-a obținut, oficial în luna august, informația precum că autoritățile constituționale au deschis dosare penale pe acțiuni de separatism și ar fi deja persoane date în căutare națională pe această infracțiune s-a dovedit a fi falsă.
Totodată, ultimele două întrevederi în formatul „1+1” dintre Oleg Serebrian, vicepremier pentru reintegrare, și Vitalii Ignatiev, cu participarea reprezentanților actorilor din formatul de negocieri „5+2”, au avut loc în regiunea transnistreană, pe motiv că delegația transnistreană din care face parte, de obicei, și Obolonik nu are garanții de securitate, venind la aceste ședințe pe teritoriul controlat de Chișinău.
„Astăzi, ne întâlnim la Tiraspol, aici este în siguranță. Dar următoarea întâlnire ar trebui să aibă loc la Chișinău. Cine va da garanții că nu mă vor reține pe mine și pe reprezentanții echipei mele de negocieri”, spunea Ignatiev la ședinața din februarie.
Ulterior, în iunie, „1+1” s-a desfășurat tot în regiune, unde din nou au fost cerute astfel de garanții.
În reacția de atunci a Chișinăului, cu privire la insistența Tiraspolului de a obține garanții de securitate în procesul de liberă circulație a exponenților din regiune pe malul drept și peste hotarele țării, Chișinăul a remarcat că acest subiect este politizat excesiv și că în realitate situația e inversă, deoarece anume Tiraspolul menține infrastructura posturilor neautorizate de control, supune cetățenii verificărilor și interogărilor abuzive, impune diverse bariere, menține liste ale persoanelor indezirabile în regiune.
Nu doar Obolonik a fost observat pe malul drept după intrarea în vigoare a normelor privind separatismul. Amendamentele nu i-au împiedicat, în iunie 2023, pe unii așa-ziși funcționari din regiune să meargă la recepții pe malul drept, cel puțin la cea a ambasadei Federației Ruse la Chișinău, cu ocazia zilei Federației Ruse. Printre care, Andrei Safonov, pretins deputat la Tiraspol, Alexandr Korșunov, pretins speaker al Sovietului Suprem și copreședintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Tiraspolului, Oleg Beleacov. Cel puțin aceștia s-au prezent în mod deschis la sediul ambasadei.
Au mai fost câteva persoane din regiune ce au vrut să rămână sub anonimat, intrând după porțile ambasadei într-o mașină ce ar aparține pretinsului aparat prezidențial din regiune. Odată intrați după poarta misiunii diplomatice, nu au mai putut fi fotografiați de jurnaliști.