Singurătatea oamenilor de știință ruși este unul dintre cele mai puțin considerate aspecte ale sancțiunilor, dar și unul dintre cele mai periculoase pentru economia națională. Aproape doi ani de război în Ucraina au dus la înstrăinarea lor de lumea academică, cu consecințe dăunătoare pentru Moscova, chiar dacă acestea nu pot fi percepute imediat, scrie AVVENIRE, potrivit stiripesurse.ro.
Una dintre cele mai dăunătoare excluderi este cea obstacolează oamenilor de ştiinţă accesul la diverse actualizări de software. În timp ce unele pot fi achiziționate de pe piața neagră într-o manieră contrafăcută, altele sunt atât de sofisticate și programate la comandă. încât sunt aproape de neînlocuit. E vorba de software–uri utilizate pentru studii științifice de înaltă precizie, cum ar fi poluarea râurilor, efectele schimbărilor climatice, temperatura solului. Pentru o țară, precum Rusia, care găzduiește zeci de ecosisteme diferite și care deține singură peste 50% din coasta regiunii arctice, a nu putea măsura schimbările de pe teritoriul său nu este o veste tocmai bună, mai ales într-o lume în care clima se schimbă cu o viteză amețitoare. O altă veste proastă este că, tot din cauza sancțiunilor, nu pot consulta bazele de date ale celor care pot folosi software-uri actualizate.
Citeşte şi: România este nevoită să reprimească migranţi – Stiripesurse.md
Potrivit Ministerului Educației și Științei, din martie 2022 până astăzi, cercetătorii ruși au pierdut accesul la 97,5% din materialul disponibil în diferitele baze de date înainte de începerea războiului din Ucraina.
Până acum am vorbit despre instrumente, dar nici în ceea ce privește capitalul uman situația nu este deloc roz. Misiunile oamenilor de știință și cele ale cercetătorilor care au vizitat anterior Federația Rusă cu o regularitate substanțială au fost întrerupte după ce majoritatea țărilor Uniunii Europene și NATO au rupt relațiile cu Moscova. Universitățile și centrele de cercetare s-au adaptat și ele deciziei. Ceea ce înseamnă ocazii de discuții și schimburi reduse la zero, pe lângă dificultatea de a putea pleca în străinătate din cauza dificultăților în obținerea vizei în scop de studiu. Și nu în ultimul rând, cariere distruse.
Pentru mulți cercetători a devenit practic imposibil să-și vadă lucrările publicate în reviste științifice. Publicațiile academicilor ruși au crescut exponențial de la dizolvarea Uniunii Sovietice și au scăzut cu peste 20% în doar un an și jumătate. Şi nu trebuie să-i uităm pe cei care câștigaseră un concurs în străinătate pentru a-și putea perfecționa cunoștințele și care au fost nevoiți să rămână acasă.
Situația nu pare să displacă Kremlinul, care este din ce în ce mai interesat să ”naționalizeze” totul, chiar și capitalul uman. Cercetătorii ruși nu au de ales decât să stabilească contacte și colaborări cu colegii care fac parte din Bric (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) sau, cu acea parte a lumii care are o atitudine echidistantă față de Moscova, şi nu de puţine ori chiar îngăduitoare. Totul în detrimentul calității cercetării științifice.