Reuters
Ameninţate de exproprieri în Siria, milioane de persoane strămutate din cauza războiului riscă să nu-şi mai poată regăsi casele şi terenurile, avertizează ONG-uri şi specialişti, după adoptarea de către regim a unei noi legi privind dezvoltarea urbană, relatează AFP, conform agerpres.
Decretul nr. 10 – sau legea privind reînnoirea urbană – permite guvernului lui Bashar al-Assad să confişte proprietăţi private pentru a construi proiecte imobiliare ambiţioase. În contrapartidă, proprietarii ar fi compensaţi primind acţiuni în aceste proiecte.
Citește și : Avertisment de CANICULĂ în Pakistan. Temperatura aerului a depăşit 44 de grade Celsius
Însă într-o Sirie devastată din 2011 de un război care a determinat milioane de sirieni să plece în exil, experţii se tem de abuzuri.
“Principala preocupare a oamenilor care ar putea fi afectaţi de această lege este că ei nu ştiu cu adevărat dacă se vor putea întoarce”, a spus Sara Kayyali, cercetătoare privind Siria pentru organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch (HRW).
Conform legii, care a intrat în vigoare în aprilie, orice proprietate care se află pe amplasamentul unui nou proiect imobiliar este pierdută, iar proprietarul trebuie să iniţieze o procedură complexă, în cel mai scurt timp, pentru a-şi reclama acţiunile.
O cursă cu obstacole pentru cele cinci milioane de sirieni care s-au refugiat în alte ţări sau pentru cele şase milioane de persoane strămutate în interiorul ţării şi care şi-au părăsit locuinţele. Ei riscă să nu aibă toate documentele necesare, să se confrunte cu dificultăţi financiare sau să nu poată respecta termenele limită.
“Date fiind amploarea strămutărilor şi pierderile de documente personale, legea nu le oferă oamenilor suficient timp pentru a-şi reclama drepturile”, a mai afirmat Sara Kayyali, denunţând “marile obstacole financiare şi birocratice”.
Într-o ţară în care oraşe întregi au fost rase de bombardamente, legea nici măcar nu face referire la strămutări.
“Chestiunea este tratată ca şi cum nimic nu s-a întâmplat şi ca şi cum toată lumea ar fi în Siria, capabilă să delege un avocat sau să revendice un drept de proprietate”, a declarat şi Diana Semaan, cercetătoare în cadrul Amnesty International.
Conform legii, odată ce o zonă de dezvoltare a fost definită, autorităţile au o lună la dispoziţie pentru a-i notifica pe proprietar, prin intermediul unui anunţ public.
Cei ale căror titluri de proprietate sunt înregistrate la autorităţi primesc automat acţiuni. Atunci când acest lucru nu se întâmplă, cetăţeanul are la dispoziţie 30 de zile pentru a demonstra că el este proprietar.
Însă aici este centrul problemei: chiar şi înainte de război, o “proporţie semnificativă” din populaţie nu îşi înregistrase titlurile de proprietate, conform unui raport publicat în 2016 de o organizaţie neguvernamentală, Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC).
Citește și : Szijjarto: ‘Securitatea europeană începe din Asia Centrală’
Nici sirienii cu acte în regulă nu sunt feriţi de hărţuiri. Nu toate instituţiile publice unde se aflau documentele oficiale au supravieţuit războiului.
“Pierderea acestor documente ar putea duce la ocuparea sau la transferul de proprietăţi către alte persoane sau entităţi comerciale”, a atras atenţia NRC.
Iar mulţi dintre cei care au fost nevoiţi să fugă în grabă din calea războiului nu au mai apucat să ia cu ei titlul de proprietate sau facturi, iar uneori nici măcar cartea de identitate.