Un mic număr de state membre ale UE s-au arătat dispuse la reuniunea de marţi a Consiliului JAI să participe la un mecanism voluntar de primire a migranţilor salvaţi în zona Mediteranei centrale, respectiv şapte ţări potrivit Luxemburgului sau circa zece, potrivit Franţei, în timp ce ministrul german de interne Horst Seehofer a declarat că alte 5-6 state, inclusiv România, sunt de asemenea favorabile acestui pre-acord, dar doresc mai multe detalii, potrivit AFP, scrie agerpres.
Acest pre-acord a fost convenit de Franţa, Germania, Italia şi Malta pe 23 septembrie la o reuniune desfăşurată în capitala malteză La Valetta. Ideea iniţiativei este ca migranţii care vin în Europa să nu mai rămână blocaţi pe mare aşteptând să fie acceptaţi de state ale UE prin acorduri pentru fiecare caz în parte. Conform pre-acordului valabil timp de şase luni, dar care poate fi prelungit, migranţii vor fi redistribuiţi automat între statele UE dispuse să-i primească. Participarea statelor UE la acest sistem este voluntară.
Citește și : Preşedintele iranian cere reţinere Ankarei; armata a început un exerciţiu la graniţa cu Turcia
La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), desfăşurată la o zi după un nou naufragiu al unei nave cu migranţi în apropierea insulei italiene Lampedusa, secretarul de stat francez Amelie de Montchalin s-a arătat bucuroasă că ”aproximativ zece ţări” membre ale UE sunt dispuse să colaboreze în cadrul acestei iniţiative. ”Am reuşit să lărgim cercul ţărilor care sunt dispuse să ne sprijine şi să susţină aceste relocări rapide dacă vor mai fi sosiri ale navelor”, a mai spus ea după încheierea Consiliului JAI, adăugând însă că acest sprijin se manifestă în grade diferite în rândul statelor membre.
În schimb, ministrul luxemburgheze de externe şi al imigraţiei, Jean Asselborn, s-a arătat mai puţin optimist, el afirmând că numai şapte state s-au raliat acestei iniţiative, pe lângă cele patru care au convenit pre-acordul din 23 septembrie el menţionând ţara sa, plus Irlanda şi Portugalia.
La rândul său, ministrul de interne german Horst Seehofer a declarat că 5-6 ţări sunt favorabile pre-acordului dar doresc mai multe detalii, ţările enumerate de oficialul german fiind România, Croaţia şi Estonia.
Ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska a descris pre-acordul din Malta drept un ”proiect pilot important”, dar a anunţat totodată că ţara sa nu va participa la acest mecanism, menit să ajute în principal Italia şi Malta, ţările din prima linia a sosirii migranţilor care înaintea de a trece Mediterana traversează Libia, venind mai ales din statele africane.
Situaţia unei alte rute migratorii, cea din Grecia, a fost de asemenea discutată la Consiliul JAI. Grecia, împreună cu Cipru şi Bulgaria, au cerut statelor UE să împartă ”povara migraţiei” într-un mod mai echitabil. ”Din luna mai, Grecia a cunoscut o creştere a fluxurilor migratorii de 240%. Vă daţi seama de amploarea provocării”, a declarat ministrul adjunct grec al protecţiei cetăţeanului, Giorgios Koumoutsakos. El a cerut să fie aplicat întocmai acordul dintre UE şi Turcia prin care Ankara s-a angajat să oprească migraţia ilegală în schimbul unui ajutor financiar european, oficialul grec sugerând şi o sporire a acestui ajutor.
ONG-urile Amnesty International şi Human Rights Watch au descris pre-acordul din Malta drept un ”punct de plecare pozitiv”, dar au apreciat că acesta poate fi ”îmbunătăţit”. În schimb, SOS Mediterranée, unul dintre ONG-urile care salvează migranţi pe Mediterana, a deplâns ”lipsa de claritate” a acestui mecanism.
La rândul său, comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a cerut din nou revizuirea regulamentului Dublin (ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în blocul comunitar) şi un ”mecanism permanent” pentru redistribuirea migranţilor între statele UE.
Citește și : UE nu are nicio ofertă de concesie pentru un acord de Brexit cu Londra (surse)
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi, care însă a avut rezultate sub aşteptările Bruxelles-ului. Cu toate acestea, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.
Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat.