Intrată clandestin în Statele Unite, când era copil, Angelica Villalobos a ”trăit în umbră” până la adoptarea, în 2012, a unui program care a protejat-o de expulzare, la fel ca şi pe alţi aproape 700.000 de tineri migranţi a căror soartă este dezbătută marţi la Curtea Supremă, relatează AFP, potrivit agerpres.
Considerată templul dreptului american, Curtea Supremă a consacrat o audienţă acestor tineri supranumiţi ”visătorii” (”dreamers”), cărora administraţia preşedintelui democrat Barack Obama ”le dăduse aripi”, potrivit Angelicăi Villalobos, eliberându-le în special permise de muncă.
Citește și: Un fost șef de stat negociază o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski
Succesorul său republican Donald Trump, care a făcut din lupta împotriva imigraţiei ilegale unul dintre obiectivele politicii sale, a decis în 2017 să pună capăt acestui program, numit DACA (Deferred Action for Childhood Arrivals), decretându-l ”ilegal”. Programul DACA îşi propunea să-i ajute pe copiii sosiţi ilegal în SUA împreună cu părinţii lor. Aproape 800.000 de persoane au beneficiat de acest program.
Sesizate în regim de urgenţă, tribunalele au suspendat decizia din motive de procedură, oferind un răgaz tinerilor migranţi.
Prin recurs, soarta lor este acum în mâinile celei mai înalte instanţe din Statele Unite, a cărei decizie nu va fi luată înainte de 2020, în plină campanie prezidenţială.
În cazul în care Curtea este de acord cu Donald Trump, ”visătorii” nu vor fi expulzaţi forţat, dar nu vor mai avea acte, cu toate complicaţiile pe care le implică acest statut.
În aşteptarea deciziei, ”suntem ca în montagnes russes”, mărturiseşte Angelica Villalobos, mexicancă, în vârstă de 34 de ani, mamă a cinci copii cu cetăţenie americană şi care lucrează într-un garaj din Oklahoma.
Împreună cu soţul ei, care a ajuns şi el în Statele Unite prin mijloace ilegale înainte de vârsta de 16 ani, ea le-a vorbit copiilor lor despre ”posibile consecinţe” ale deciziei Curţii Supreme. ”Poate că nu vom mai putea să muncim sau să conducem, toate aceste lucruri care ne fac să fim o familie normală”, a spus ea cu regret.
La fel ca ei, aproape 700.000 de tineri migranţi ”au petrecut cel puţin ultimii 12 ani în ţara noastră, fac parte din comunităţile noastre, din instituţiile noastre”, a afirmat Omar Jadwat, de la puternica asociaţie pentru apărarea drepturilor civile ACLU.
În opinia lui, administraţia Trump ”a oprit în grabă programul DACA (…), decizând că este ilegal” pentru că voia să folosească aceşti” visători “ca “monedă de schimb “cu opoziţia democrată.
De fapt, Donald Trump a încercat – în zadar – să obţină fonduri pentru a construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite în schimbul unor noi protecţii pentru aceşti tineri, care adesea nu au deloc sau au prea puţine amintiri despre ţara lor de origine.
Dreptul administrativ american impune guvernului să-şi justifice deciziile cu argumente rezonabile. Cu toate acestea, instanţele au decis până acum că încetarea programului DACA a fost decisă în mod ”arbitrar şi capricios”.
“Credem că ne-am explicat decizia într-un mod adecvat”, a declarat Noel Francisco, care reprezintă guvernul SUA la Curtea Supremă. ”Am acţionat legal şi raţional”, a adăugat el, în cadrul unei conferinţe în septembrie.
Pentru Tom Goldstein, jurist la Curtea Supremă, ”dacă preşedintele a spus ‘nu-mi place programul, îl voi opri’, nu am fi astăzi aici”.
În opinia avocatului, ”el a încercat să câştige pe toate fronturile, afirmând că ‘visătorii’ i-au fost simpatici, dar şi că nu a avut de ales decât să retragă programul DACA pentru că acesta era ilegal”, ceea ce trebuie să dovedească astăzi.
Citește și: Un submarin american dispărut în 1944, GĂSIT pe coasta niponă
Dincolo de mizele pentru aceşti migranţi, dosarul are de asemenea ”o mare importanţă pentru puterile preşedintelui”, a declarat Steven Schwinn, profesor de drept la Universitatea din Chicago. În hotărârea sa, Curtea ar putea într-adevăr extinde puterile discreţionare ale liderului de la Casa Albă, permiţându-i să elaboreze sau să încalce o politică fără să dea explicaţii.
Aceasta nu i-a scăpat celui în cauză. Susţinând pe Twitter că Barack Obama nu avea dreptul să semneze programul DACA, Donald Trump a declarat în octombrie că ”în cazul în care Curtea Supremă ar permite ca programul să rămână în vigoare, aceasta ar conferi preşedintelui puteri extraordinare”.
În caz contrar, a adăugat el, fidel tacticii sale de negociere, ”republicanii şi democraţii vor adopta un ACORD foarte rapid pentru a le permite ”visătorilor” să rămână în ţara noastră”.
