Reuters
Noul preşedinte al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk (foto), a anunţat joi la Zagreb o decizie până la sfârşitul lunii ianuarie privind soarta partidului Fidesz a premierului maghiar Viktor Orban, suspendat din rândurile dreptei europene pentru derapaje populiste, relatează AFP, potrivit agerpres.
În martie, PPE a luat decizia de a suspenda formaţiunea şefului guvernului de la Budapesta din cauza declaraţiilor privind Bruxelles-ul sau imigraţia, fără a o exclude totuşi, aşa cum au cerut unii.
Citeşte şi: Avocatul ambasadei germane în Turcia a fost ARESTAT
Comitetul însărcinat de cea mai mare formaţiune din Parlamentul European de a realiza un raport privind conduita Fidesz va finaliza evaluarea “până la sfârşitul anului, decembrie fiind data cea mai probabilă”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Zagreb în contextul Congresului PPE.
“Prin urmare, voi începe consultări intensive”, iar “intenţia mea este de a avea o decizie în această chestiune până la sfârşitul lunii ianuarie”, a spus el.
“Opinia mea este clară” în privinţa “democraţiei puţin liberale care este principala idee a lui Orban”, a declarat el, adăugând totuşi că este vorba de “o problemă delicată”.
“Nu pot fi de acord cu unele dintre discursurile politice, unele decizii politice şi idei noi reprezentate de Viktor Orban, dar în acelaşi timp suntem cu adevărat prieteni apropiaţi”, a mai afirmat Tusk.
Citeşte şi: CUTREMUR puternic în Laos
Miercuri, la preluarea preşedinţiei PPE, unde îi succede în funcţie francezului Joseph Daul, polonezul Donald Tusk a lansat un atac la adresa “autocraţilor” şi “populiştilor”.
Unii membri ai PPE se tem că o excludere definitivă nu ar face decât să împingă formaţiunea liderului ungar în braţele extremei, fără a mai ţine cont de pierderea celor 12 mandate ale Fidesz pe care ar atrage-o o astfel de decizie.
PPE încearcă să se relanseze prin numirea la conducere a unei personalităţi cunoscute pe scena europeană după recentele reculuri electorale. Alegerile din mai au arătat o erodare a principalelor două partide tradiţionale, popularii şi social-democraţii, în favoarea liberalilor, ecologiştilor sau extremei-drepte şi populiştilor.