Zece țări au menținut sau extins controalele la frontierele interne, invocând presiunile migratorii, riscurile de securitate și creșterea criminalității organizate transfrontaliere – România, exemplu de bună practică, scrie Kathimerini.
Menținerea unor controale la frontierele interne ale spațiului Schengen rămâne una dintre cele mai mari „provocări” pentru libera circulație în Uniunea Europeană, în ciuda imaginii generale de „reziliență” pe care o prezintă sistemul Schengen. Aceasta este concluzia noului raport – al cincilea la rând – al Comisiei Europene pentru perioada 2025-2026, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Raportul, publicat marți, arată că în cursul anului 2025, zece țări din Spațiul Schengen au menținut sau extins controalele la frontierele interne, invocând presiunile migratorii, riscurile de securitate și creșterea criminalității organizate transfrontaliere. Este vorba despre Germania, Austria, Franța, Danemarca, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia și Suedia. În cazul Germaniei, controalele se aplică acum la toate frontierele sale terestre, Berlinul invocând migrația neregulamentară, traficul de migranți și amenințări mai ample la adresa securității legate de războiul din Ucraina și de situația din Orientul Mijlociu.
Într-un briefing de presă în prezența corespondenților la Bruxelles, Comisia a reamintit că reintroducerea controalelor temporare la frontierele interne este permisă în baza Codului Frontierelor Schengen, dar în anumite condiții și cu monitorizare constantă din partea Bruxelles-ului.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a menționat că este în desfășurare un dialog strâns cu statele membre care implementează controale, cu scopul de a minimiza impactul asupra lucrătorilor transfrontalieri, comunităților locale și economiilor regionale.
În cadrul briefingului a fost ridicată în mod special problema duratei măsurilor aplicate de țări precum Germania, Austria și Slovenia, unde controalele sunt deja în vigoare de ani de zile. Jurnaliștii au subliniat că, în unele cazuri, măsurile sunt în vigoare de patru ani și au întrebat dacă acestea mai pot fi considerate „temporare”.
Comisia a răspuns că potrivit Codului Frontierelor Schengen revizuit în 2024, este prevăzută o durată de până la doi ani ca regulă generală, cu posibilitatea de prelungire în anumite condiții, cu emiterea avizelor aferente de către Comisie atunci când controalele sunt prelungite dincolo de o anumită limită de timp.
În același timp, Comisia insistă că există alternative mai eficiente în locul controalelor sistematice la frontiere. Raportul se referă pe larg la consolidarea cooperării polițienești, la operațiunile comune între statele membre, identificarea biometrică mobilă și utilizarea tehnologiilor de urmărire a vehiculelor ca instrumente care pot limita presiunile migratorii și criminale fără a perturba libera circulație.
Exemple de „bună practică”
Ca exemplu de „bune practici” este prezentată România, care implementează un model de cooperare operațională la frontierele sale cu Ungaria și Bulgaria, combinând patrule comune, controale specifice efectuate de poliție pe baza analizei riscurilor și centre de cooperare polițienească operaționale pe deplin.
Un element central al noii strategii Schengen este de asemenea consolidarea frontierelor externe prin noi sisteme digitale de gestionare a frontierelor. Raportul pune un accent deosebit pe noul Sistem de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES), care a fost pus în funcțiune treptat începând cu octombrie 2025 și este acum pe deplin operațional la toate punctele de trecere Schengen.
Conform datelor Comisiei, de la lansarea sa, au fost înregistrate peste 60 de milioane de intrări și ieșiri ale resortisanților din țări terțe și peste 30.000 de refuzuri de intrare din cauza nerespectării condițiilor de intrare.
Ca răspuns la o întrebare adresată de Kathimerini, purtătorul de cuvânt al Comisiei a susținut că sistemul funcționează normal în toate statele Schengen și că oferă deja rezultate semnificative în ce privește securitatea, deoarece au fost identificate sute de persoane considerate o amenințare la adresa securității interne a UE. În același timp, a recunoscut că în unele state au apărut dificultăți tehnice și operaționale, în principal în perioadele de creștere a traficului de pasageri.
Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în Grecia
Grecia este menționată în mod repetat în raport, atât în ce privește gestionarea frontierelor externe, cât și implementarea noilor sisteme europene de securitate. În capitolul privind controalele la frontieră, țara se numără printre cele în care sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ce privește utilizarea bazelor de date europene și naționale, gestionarea falsificării documentelor, cooperarea dintre servicii și verificarea biometrică la frontiere.
În același timp, Grecia se numără printre țările în care, potrivit Comisiei, nu a fost încă pe deplin instituit un sistem integrat de supraveghere a frontierelor, în special în ce privește detectarea timpurie a sosirilor neregulamentare și evaluarea riscurilor în timp real.
Se fac referiri și la domeniul planificării de contingență. Raportul menționează că Grecia se numără printre țările care nu și-au finalizat încă pe deplin planurile pentru gestionarea sosirilor masive de migranți, fiind totodată inclusă printre statele care nu au testat încă implementarea acestor planuri în practică. În plus, Comisia subliniază că planurile naționale prezintă încă deficiențe în ce privește integrarea sprijinului european și coordonarea cu Frontex și statele vecine.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
În ce privește returnarea migranților, raportul constată că în Grecia există încă deficiențe operaționale semnificative care afectează eficacitatea sistemului de returnare, în special în ce privește infrastructura, resursele umane și capacitățile operaționale.
În ce privește EES, Grecia este descrisă ca fiind una dintre țările cu presiuni sezoniere deosebit de mari din cauza turismului, alături de Italia, Spania și Portugalia. Raportul recunoaște că, în prima fază de implementare a sistemului, au existat dificultăți în principal în colectarea datelor biometrice, funcționarea sistemelor de self-service și gestionarea cozilor în orele de vârf la aeroporturi și la punctele de trecere.
This post was last modified on 20/05/2026 15:44 15:44