Obiceiurile alimentare formate în copilărie au un impact pe termen lung asupra sănătății fizice și psihice și contribuie la prevenirea unor afecțiuni precum obezitatea, diabetul și alte boli cronice. Specialiștii subliniază importanța diversității alimentare pentru copiii mici, în condițiile în care doar trei pătrimi dintre copiii de această vârstă consumă o diversitate alimentară minimă.
Diversificarea alimentară a copiilor mici este recomandată să înceapă de la vârsta de șase luni cu fructe și legume inițial, a afirmat șefa Secției sănătate nutrițională de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), Maria-Victoria Racum.
Potrivit acesteia, treptat, se vor introduce în alimentația celor mici terciurile fără gluten, carnea, peștele și produsele lactate. La această vârstă, două mese pe zi este norma sănătoasă recomandată de specialiști.
„Este important să înțelegem că astăzi nu există nicio schemă unică de diversificare. Totul se adaptează, dar, pe general, sau fructe, sau legume se recomandă să fie primele alimente. Să nu începem cu carne sau să începem cu lactate sau cu ouă. Deci, aceste alimente urmează mai târziu. La șapte luni jumătate – opt luni se pot introduce terciurile fără gluten și fără lapte, hrișca, porumbul, ovăzul. Tot aici putem deja să introducem gălbenușul de ou, spre vârsta de opt luni. Și, aici este un lucru foarte important, gălbenușul, după care, peste două săptămâni, albușul”, a declarat Maria-Victoria Racum, la Radio Moldova.
Citește și: Tinerii artiști din Moldova pot solicita burse oferite de Fundația Regală a României
Specialista a notat că un aliment trebuie consumat de cel puțin zece ori sub diferite forme pentru ca un copil să-l accepte.
„Toate aceste comportamente foarte impunătoare din partea adultului se încadrează în conceptul de violență alimentară. Atunci când noi îi impunem, cum ne impuneau pe noi generațiile mai trecute, până nu mănânci tot din farfurie – nu te ridici de la masă. La vârsta mică, dacă noi procedăm așa, descurajăm copilul să mănânce. Este important, totuși, să nu încetăm să-i oferim. Ok, azi a mâncat o linguriță, mâine o să mănânce două, pe urmă trei, pe urmă patru. Iată, de zece ori, dacă el a gustat în diferite forme, în diferite aspecte, cu siguranță o să accepte cu mult mai ușor”, a explicat specialista de la ANSP.
Dacă nu este alimentat suficient de divers în primii ani de viață, pot apărea un șir de consecințe care vor împiedica creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, rezumă nutriționista.
„Organizația Mondială Sănătății și UNICEF trasează patru categorii de consecințe. Prima categorie este retardul de statură, copilul este prea scund pentru vârsta sa. Al doilea – deficiențele nutriționale, se denumește foamea ascunsă. Adică, aparent, copilul pare ok, dar el, în organism are deficit de vitamine și microelemente. Următoarea este supraponderabilitatea și obezitatea. Și foarte bine se pliază cu deficitul de nutrienți. Dacă-i oferi doar un grup sau două de alimente, respectiv, el nu are toți nutrienții necesari pentru creștere și dezvoltare. Dar dacă îi dăm încă și sucuri și băuturi carbogazoase, și asta înseamnă un surplus de calorii, respectiv el are foarte multe calorii și foarte puțini nutrienți. Și întreg potențialul de dezvoltare ulterior, bolile cardiovasculare, diabet zaharat de tip doi ulterior în viață riscul de apariție este foarte mare. Și ultima categorie este supraponderabilitatea, adică când copilul are o greutate foarte mică. Ceea ce merge cu minus vine la pachet cu o imunitate precară, cu o dezvoltare deficitară. Potențialul cognitiv al copilului este afectat. El nu asimilează informația la școală așa cum ar putea să o asimileze, pentru că nu are nutrienții necesari, și acizii grași omega 3, iodul și fierul”, a subliniat Maria-Victoria Racum.
În Republica Moldova, doar trei pătrimi din copii cu vârste până la șase luni consumă o diversitate alimentară. În aceste condiții, specialiștii atenționează asupra necesității de a le asigura copiilor cantitatea necesară de nutrienți pentru creșterea sănătoasă și echilibrată.
