În timp ce mulți ruși care au vârsta demobilizare se prezintă la granițele Uniunii
Europene, problema acordării statutului de refugiat sau a unei vize umanitare dezbină profund statele membre, transmite
rador. Aceasta este o întrebare care îi dezbină profund pe europeni și care va fi pe agenda unei întâlniri de criză a ambasadorilor statelor membre UE organizată luni, 26 septembrie, la Bruxelles, de președinția cehă. Ar trebui să acceptăm și să primim în Uniunea Europeană cetățeni ruși care se ”califică” pentru mobilizare în Rusia? Dezbaterea a început în cancelarii încă de la anunțul „mobilizării parțiale” decretată de Rusia miercuri, 21 septembrie.
În timp ce aproape 6.500 de ruși aproape că au blocat vineri granița ruso-finlandeză în încercarea de a ieși din țară, opiniile sunt contradictorii. Germania s-a oferit, joi 22 septembrie, să primească dezertori din armata rusă „amenințați cu pedepse serioase”, potrivit ministrului german de interne, Nancy Faeser. Dar Praga și țările baltice sunt mult mai puțin entuziaste în această privință. Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a refuzat ideea de a le acorda vize umanitare.
„Riscuri majore de securitate”
Într-un tweet, omologul său leton, Edgars Rinkevics, considera la rândul său că „mulți
ruși care au fugit sau vor fugi din Rusia din cauza mobilizării au fost de acord cu războiul care ucide ucraineni, nu au protestat la momentul respectiv. Nu este corect să considerăm că sunt obiectori de conștiință. Există riscuri semnificative de securitate în primirea lor și există multe alte țări din afara UE în care pot merge”.
Această opinie este împărtășită de țările baltice și de Finlanda, țări care doresc să reducă
trecerile de la granițele lor. La începutul lunii septembrie, după ce s-au luptat să nu le mai
acorde rușilor vize turistice, țările baltice, Polonia și Finlanda obținuseră, după discuții aprinse la nivel european, doar complicarea procedurii de obținere a acestor vize. De atunci, aceste state au decis totuși să-și închidă granițele pentru turiștii ruși pe 19 septembrie.
Vineri, Finlanda și-a anunțat intenția de a reduce „semnificativ” sosirea acestora. ”Cu toate acestea există și excepții”, subliniază un diplomat finlandez: rușii cu viză permanentă, cu legături de familie sau cu proprietăți în Finlanda mai pot trece. ”De asemenea pot trece oricând din motive umanitare”.
Până în prezent, însă, numărul rușilor care solicită azil rămâne infinitezimal. „De la
începutul anului au fost 417 solicitări, față de cele 200 până la 500 de solicitări obișnuite pe an. În ultimele două zile, am numărat patru”, adaugă oficialul finlandez. De altfel, chiar dacă numărul rușilor care încearcă să treacă granița s-a dublat în această săptămână, granițele nu sunt luate cu asalt, spre deosebire de cele ale altor țări, precum Georgia, Serbia sau Turcia.
Pot beneficia automat de statutul de refugiat cei care ajung la porțile UE? La Bruxelles,
statele Uniunii Europene aplică Convenția de la Geneva și, prin urmare, pot oferi protecție
acelor cetățeni care refuză să se înroleze în armata rusă. „Accesul liber în Uniunea Europeană pentru persoanele care caută protecție este o regulă”, explică un purtător de cuvânt al Comisiei. Cu toate acestea, fiecare cerere trebuie evaluată individual. Și asta depinde de fiecare stat”.
Definirea unei linii comune