Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat să justifice decizia SUA de a furniza Ucrainei muniţie cu fragmentare, subliniind că armata ucraineană este nevoită să se apere de invazia rusă, dar a reamintit că Alianţa Nord-Atlantică nu are o poziţie comună privind armamentul de acest tip, informează mediafax.
Jens Stoltenberg a părut să manifeste înţelegere pentru decizia Washingtonului de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei. Secretarul general al NATO a argumentat că şi Rusia utilizează muniţie cu fragmentare în Ucraina, astfel că forţele militare ucrainene trebuie să se apere.
Citește și : Autorităţile britanice au confiscat canabis în valoare de peste 130 de milioane de lire într-o amplă operaţiune
“Ne confruntăm cu un război brutal”, a afirmat Jens Stoltenberg, citat de site-ul Tagesschau.de.
Secretarul general al NATO a reamintit că în cadrul Alianţei Nord-Atlantice nu există o poziţie unitară privind utilizarea muniţiei cu fragmentare. “Sunt decizii ale fiecărui stat membru în privinţa aprovizionării cu armament şi echipamente militare a Ucrainei”, a explicat Stoltenberg, subliniind că hotărârile privind asistenţa militară acordată Ucrainei nu sunt luate la nivelul reuniunilor NATO, ci de către fiecare guvern în parte.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a condamnat vehement decizia Statelor Unite ale Americii de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei. Organizaţia umanitară atrage atenţia că în zonele de conflict în care este folosit armament cu submuniţie sunt multe victime civile care ar putea fi evitate.
Preşedintele SUA, Joseph Biden, a aprobat furnizarea de muniţie cu fragmentare Ucrainei, iar Departamentul american al Apărării urmează să anunţe livrări din stocurile proprii, au declarat surse citate de cotidianul The Washington Post, în timp ce Naţiunile Unite condamnă iniţiativa.
Acţiunea, care va evita o lege americană ce interzice fabricarea, utilizarea şi transferul de muniţie cu fragmentare cu o rată de eşec de peste 1%, intervine în contextul preocupărilor privind stagnarea contraofensivei Kievului împotriva trupelor ruse şi pe fondul reducerii stocurilor occidentale de obuze de artilerie convenţionale. Bombele cu fragmentare explodează în aer deasupra unei ţinte, împrăştiind zeci sau sute de dispozitive cu submuniţie pe o rază largă. Peste 120 de ţări s-au alăturat unei convenţii prin care este interzisă utilizarea bombelor cu fragmentare. Statele Unite, Ucraina şi Rusia nu au semnat această convenţie. Opt dintre cele 31 de state NATO nu au ratificat convenţia. Rusia este suspectată că foloseşte bombe cu fragmentare în Ucraina.
Citește și : Human Wrights Watch: Ucraina şi Rusia trebuie să înceteze să utilizeze bombe cu fragmentaţie
“Muniţia de acest tip omoară şi mutilează oameni mult timp după încheierea unui conflict. Utilizarea muniţiei cu fragmentare trebuie oprită”, a reacţionat un purtător de cuvânt al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, citat de publicaţia germană Stern.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că se opune furnizării de bombe cu fragmentare Ucrainei, dar, ulterior, Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, a afirmat că Germania manifestă “înţelegere” pentru decizia Washingtonului. “Suntem siguri că prietenii noştri americani nu au luat uşor decizia de a furniza muniţie cu fragmentare”, a afirmat Steffen Hebestreit.
