Un nou studiu național privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova a fost lansat astăzi de Ministerul Educației și Cercetării. Cercetarea a fost efectuată de Magenta Consulting în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, finanțat de Banca Mondială. Cercetarea oferă o imagine actualizată asupra percepțiilor și experiențelor studenților și cadrelor didactice legate de integritate, plagiat, fraudă, corupție, hărțuire sexuală și utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar. Prima ediție a studiului a fost realizată în anul 2024. Cercetarea a fost lansată în cadrul conferinței naționale „Integritate și calitate în învățământul superior”, care se desfășoară astăzi la Chișinău.
Datele au fost colectate în perioada 7 octombrie – 19 noiembrie 2025, în urma unui sondaj desfășurat în rândul a 3.635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități din țară. Rezultatele arată că nivelul de satisfacție al studenților față de procesul educațional este, per ansamblu, ridicat și în ușoară creștere față de anul 2024. Aproximativ 50% dintre studenți ar recomanda universitatea la care studiază, iar indicatorul de loialitate (Net Promoter Score) a crescut de la 34 în 2024 la 39 în 2025. Studenții apreciază în mod special digitalizarea proceselor administrative, calitatea materialelor didactice, interacțiunea cu profesorii și dotarea spațiilor de studiu, în timp ce accesibilitatea campusurilor pentru persoanele cu dizabilități rămâne una dintre principalele provocări.
În ceea ce privește integritatea academică, atât studenții, cât și cadrele didactice consideră drept foarte grave practicile precum prezentarea unor lucrări realizate de alte persoane ca fiind proprii, asumarea autoratului asupra lucrărilor generate integral de inteligența artificială, mita pentru note sau promovarea și hărțuirea sexuală. Comparativ cu 2024, se observă o creștere a gradului de inacceptare față de fraudele academice clasice, semn al consolidării unei culturi a intoleranței față de aceste comportamente. În același timp, utilizarea inteligenței artificiale pentru reformularea textelor sau generarea de idei fără indicarea clară a contribuției acesteia este percepută cu mai multă toleranță, în special de către studenți, ceea ce indică nevoia unor reguli mai clare și mai bine comunicate.
Studiul arată că practicile considerate mai frecvente sunt copiatul, favoritismul în evaluare și utilizarea neetică a inteligenței artificiale, în timp ce cazurile de mită, vânzare a tezelor sau hărțuire sexuală sunt percepute ca fiind foarte rare, dar nu inexistente.
Conform rezultatelor studiului, studenții raportează cel mai frecvent favoritismul aplicat de către cadrele didactice în procesul de evaluare al studenților (19% afirmă că s-a întâmplat cu siguranță). La polul opus, cel mai des studenții consideră că hărțuirea sexuală a cadrelor didactice de către studenți și hărțuirea sexuală a studenților de către cadrele didactice nu s-a întâmplat cu siguranță (86%, respectiv 83%). Totodată, 9% dintre studenți cunosc cazuri de cumpărare de teze de licență sau master, 7% au declarat că s-au întâmplat cazuri de oferire de mită pentru notă sau promovarea anului de studii.
Cadrele didactice confirmă o incidență redusă a corupției, însă semnalează dificultăți tot mai mari în identificarea plagiatului și a utilizării inteligenței artificiale. Deși majoritatea profesorilor declară că universitățile dispun de coduri de etică și utilizează softuri antiplagiat pentru tezele de licență și master, aceste instrumente sunt aplicate mult mai rar pentru lucrările curente, iar politicile privind utilizarea inteligenței artificiale sunt, în multe instituții, inexistente, neclare sau în curs de elaborare.
În rândul cadrelor didactice, majoritatea declară că nu s-au confruntat în ultimul an cu situații de fraudă academică. Atunci când se confruntă cu astfel de cazuri, cadrele didactice anulează lucrarea sau examenul, dau note insuficeinte, discută cu studenții și le oferă posibilitatea de a rescrie lucrarea.
Evaluările cadrelor privind eficiența mecanismelor instituționale de raportare, investigare și sancționare sunt foarte ridicate în unele cazuri. Chiar și așa, în toate universitățile majoritatea cadrelor didactice declară că personalul academic este încurajat să raporteze încălcările de integritate. În ceea ce privește raportarea abaterilor, majoritatea studenților afirmă că știu unde pot raporta cazuri de corupție sau hărțuire sexuală și declară o disponibilitate mai mare de a raporta hărțuirea decât corupția. Încrederea că sesizările vor fi urmate de sancțiuni rămâne însă mai scăzută în cazul corupției. Deși participarea studenților la instruiri privind integritatea academică, anticorupția, plagiatul și utilizarea etică a inteligenței artificiale a crescut semnificativ față de 2024, puțini studenți au raportat efectiv cazuri de corupție, iar o parte dintre cei care cunosc astfel de situații spun că nu au fost informați despre finalitatea acestora.
Concluziile studiului indică progrese clare în consolidarea integrității academice în universitățile din Republica Moldova, dar și provocări persistente legate de aplicarea consecventă a regulilor, transparența proceselor de sancționare și adaptarea la noile riscuri generate de inteligența artificială.
Clarificarea cadrului normativ privind utilizarea inteligenței artificiale, extinderea utilizării instrumentelor antiplagiat, instruirile pentru studenți și cadre didactice, precum și sancționarea fermă și transparentă a încălcărilor sunt esențiale pentru consolidarea încrederii și a unui mediu academic corect și responsabil, arată autorii studiului.
Studiu poate fi consultat aici.
