Human brain activity with plexus lines.. External cerebral connections in the frontal lobe. Communication, psychology, artificial intelligence or AI, neuronal informations or cognition concepts illustration with copy space.
Cercetătorii de la trei universități și un muzeu din Iași participă la un experiment unic în România, privind rezultatele meloterapiei.
Efectele muzicii asupra creierului uman ar putea fi folosite pentru crearea de dispozitive neuro-medicale, inclusiv proteze controlate cu mintea, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
Cu ajutorul unor căști cu electrozi, este analizată activitatea cerebrală din timpul unui act artistic. Dansatoarele, fermecate de muzică, poartă pe cap niște căști speciale, cu câte 16 electrozi. Aparatura înregistrează, în timp real, activitatea cerebrală, iar datele sunt analizate foarte atent.
Prof. univ. Marian Poboroniuc, UTI Iași: „Facem o cartografiere a modului în care reacționează creierul la diversele evenimente care se produc, dansul celor de pe scenă, muzica care creează ambientul.”
Studentele care participă la proiect vor să își facă și lucrarea de licență pe acest subiect.
Georgiana Constantinescu, studentă: „Publicul trebuie să fie unul conectat până la maximum și să fie cu totul acolo, cu noi, chiar dacă este la câțiva m distanță. Să transmiți ceva și să ajungi în sufletul spectatorilor este partea cea mai complicată.”
Ariana Alerhush, studentă: „Nu e atâta concentrare pe mișcare cât e pe emoție. Mai mult mă gândesc înăuntrul meu, ce pot să transmit înăuntru decât în exterior.”
Simultan, doi spectatori din public sunt conectați la același tip de aparatură și spun că, din postura pasivă, au trăit momentul diferit.
Spectator: „Nu pot spune că au fost niște stări intense, niște trăiri intense. Am reușit să fac abstracție aproape de orice din jur și să urmăresc exclusiv spectacolul.”
Cercetarea științifică are miză medicală, iar aceste căști ar putea ajuta în tratamentul neurologic al pacienților cu diverse afecțiuni.
Sandra Mavhima, coregraf: „Informațiile pe care le obținem sperăm să ne ajute la dezvoltarea unor programe de terapie prin dans și, eventual, coregrafii neurooptimizate.”
Prof. univ. Marian Poboroniuc, Univ. Tehnică Gh. Asachi Iași: „Vom descoperi, pe diverse zone ale scalpului, niște activări, mai mult sau mai puțin persistente, în funcție de muzică. Cunoștințele pe care le acumulăm din astfel de teste sau aplicații se pot transla în alte aplicații. Să zicem, un pacient paralizat să aibă un astfel de dispozitiv și să își comande un exoschelet sau o neuroproteză. Să facem cumva bypass-ul coloanei vertebrale, să poată merge din nou.”
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Mirela Ștefănescu, cercetător științific UAGE: „Dorim să vedem cum le putem corela pentru a da niște rezultate în diverse terapii. Se discută despre arta ca terapie.”
Proiectul de cercetare a primit finanțare în urma unei competiții organizate de ministerele Educației și Culturii. La studiu participă ingineri, medici și artiști de la Universitatea Tehnică din Iași, cea de Medicină, de Arte și de la Muzeul Literaturii.
This post was last modified on 22/07/2025 17:53 17:53