Armata SUA a crescut bugetul consacrat unui efort secret de cercetări în vederea folosirii inteligenţei artificiale (I.A.) pentru a putea anticipa lansarea unei rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, relatează marţi agenţia Reuters, potrivit agerpres.
Este vorba de un efort în cea mai mare parte confidenţial, dar, potrivit mai multor oficiali americani apropiaţi de cercetări, în prezent sunt în derulare mai multe programe secrete care examinează dezvoltarea de sisteme bazate pe inteligenţă artificială şi care să protejeze SUA de un potenţial atac balistic nuclear.
Citește și : Partidele de stânga din Germania cer expulzarea noului ambasador american de la Berlin
Dacă cercetările vor înregistra succese, aceste sisteme computerizate vor fi capabile să “gândească” singure, filtrând cantităţi uriaşe de date, inclusiv imagini de satelit, cu o viteză şi acurateţe dincolo de capacităţile omului, pentru a depista eventuale semne de pregătire a unei lansări de rachetă.
Prevenit din timp, guvernul SUA va putea urma opţiunile diplomatice sau – în cazul în care un atac este iminent – armata va dispune de un răgaz mai mare pentru a încerca să distrugă respectivele rachete înainte de a fi lansate sau pentru a le intercepta.
Administraţia preşedintelui Donald Trump a propus creşterea de peste trei ori – până la 83 milioane de dolari – a bugetului doar pentru unul din aceste programe bazate pe inteligenţa artificială, indică oficiali şi documente financiare oficiale. Deşi e vorba de o sumă relativ mică, majorarea indică importanţa crescândă a cercetărilor în sfera folosirii inteligenţei artificiale în sistemele antirachetă, în faţa ambiţiilor militare ale Rusiei şi a ameninţării nucleare pe care continuă să o reprezinte Coreea de Nord.
Conform uneia dintre surse, unul din programe este un proiect pilot centrat pe Coreea de Nord, în contextul în care Washingtonul este din ce în ce mai preocupat de încercările nord-coreene de a dezvolta rachete mobile care pot fi ascunse în tuneluri, păduri sau peşteri.
Proiectul în acest sens a fost ţinut secret, dar armata nu şi-a ascuns interesul faţă de inteligenţa artificială. Astfel, Pentagonul a dezvăluit anul trecut că foloseşte aceste tehnologii pentru a identifica obiecte din înregistrări video realizate de drone, în cadrul aşa-zisului “Proiect Maven”.
Deşi nu se cunosc prea multe detalii legate de aceste programe, unul dintre oficialii citaţi a declarat pentru Reuters că armata SUA testează deja un prim prototip de sistem de urmărire a lansatoarelor de rachete mobile, proiect care implică armata şi cercetători din sfera privată din Washington D.C., iar o serie de documente financiare examinate de Reuters evocă planuri de extindere a proiectului la “restul seturilor de probleme 4+1” ale Pentagonului, termen (4+1) folosit de armata SUA pentru a desemna China, Rusia, Iran, Coreea de Nord şi grupările teroriste.
Dar atât susţinătorii, cât şi criticii folosirii inteligenţei artificiale la “vânătoarea” de rachete sunt de acord asupra unui lucru, şi anume că aceasta comportă riscuri majore: poate accelera luarea deciziilor în cazul unei crize nucleare, poate creşte posibilitatea apariţiei de erori informatice şi poate provoca o cursă a “armelor inteligente” cu Rusia şi China, capabilă să perturbe echilibrul nuclear global.
Potrivit generalului american John Hyten, comandantul forţelor nucleare ale SUA, după ce sistemele bazate pe I.A. vor deveni complet operaţionale, Pentagonul va trebui să aibă în vedere măsuri de protecţie care să asigure că oamenii, şi nu maşinile sunt cei care controlează ritmul deciziilor nucleare.
Mai mult, după cum avertizează experţi de la think tankul Rand Corporation şi nu numai, sunt mari şanse ca ţări cum sunt China şi Rusia să reuşească să înşele vigilenţa sistemelor antirachetă bazate pe I.A. şi să împiedice identificarea propriilor rachete.
Fapt sugerat şi de rezultatul unui experiment realizat de studenţi de la celebrul MIT (Massachusetts Institute of Technology), care au “convins” un sistem informatic avansat de identificare a obiectelor al Google că o ţestoasă de plastic este o puşcă.
Citește și : Vladimir Putin: ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’
De aceea, DARPA – Defence Advanced Research Projects Agency, unul din pionierii inteligenţei artificiale şi creatoarea a ceea ce a devenit ulterior internetul – lucrează în prezent la un proiect care să-i ajute pe analişti să înţeleagă mai bine modul de acţiune al sistemelor cu inteligenţă artificială, aspect pe care îl consideră de importanţă critică în programele de securitate naţională.
Pentagonul are în continuare nevoie de oameni pentru a analiza concluziile sistemelor cu I.A., pentru că aceste sisteme pot fi păcălite, a insistat directorul DARPA, dr. Steven Walker.
Unii oficiali sunt de părere că elemente ale programului antirachetă bazat pe I.A. ar putea deveni viabile la începutul deceniului următor, dar atât în administraţie, cât şi în Congresul SUA sunt şi păreri că eforturile de cercetare în acest sens sunt încă prea limitate.
“E clar că şi ruşii şi chinezii sunt preocupaţi de aceste lucruri şi probabil depun într-un fel chiar eforturi mai ample decât noi”, a apreciat pentru Reuters Mac Thornberry, preşedintele comisiei pentru servicii militare a Camerei Reprezentanţilor.
