Washingtonul a declarat pentru prima dată oficial că minoritatea musulmană rohingya a fost victima unui “genocid” comis de armata birmană în 2016 şi 2017, informează luni AFP, potrivit agerpres.
“Am stabilit că membri ai armatei birmane au comis un genocid şi crime împotriva umanităţii îndreptate împotriva rohingya, în 2016 şi 2017”, a declarat, la Washington, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken. Dovezi arată “o intenţie clară în spatele acestor atrocităţi – o intenţie de a distruge rohingya, în totalitate sau în parte”, a adăugat el. “Intenţiile armatei (birmane) au mers dincolo de epurarea etnică, pentru a ajunge la o veritabilă distrugere” a acestei minorităţi, potrivit lui Blinken.
Citește și : Israelul încearcă să aducă pacea în Ucraina: ‘Mai e un drum lung de parcurs’
Secretarul de stat american a precizat că este pentru a opta oară după Holocaust când SUA recunosc oficial existenţa unui genocid.
Antony Blinken a făcut aceste declaraţii în timpul unei vizite la Muzeul Holocaustului din Washington, care prezintă o expoziţie intitulată “Drumul Burmei (vechea denumire a Myanmarului – n.r.) spre genocid”.
Blinken a declarat că a luat decizia sa “pe baza unei analize a faptelor şi a dreptului realizată de Departamentul de Stat”, (analiză) alimentată de “o serie de surse independente şi imparţiale, în plus la propria noastră cercetare”.
El a citat un raport al diplomaţiei americane ce datează din 2018, concentrat pe două perioade: prima începând din octombrie 2016, a doua începând din august 2017. “În ambele cazuri, armata (birmană) a utilizat aceleaşi tehnici pentru a viza rohingya: sate rase de pe suprafaţa pământului, omucideri, violuri, tortură”, a enumerat Blinken.
Şeful diplomaţiei americane a estimat că atacurile din 2016 “au forţat circa 100.000” de membri ai acestei minorităţi musulmane să fugă în Bangladesh, iar atacurile din 2017 “au ucis peste 9.000 de rohingya şi au forţat peste 740.000 dintre ei să găsească refugiu” în această ţară vecină.
Sute de mii de musulmani rohingya au fugit din Myanmar, ţară cu majoritate budistă, începând din 2017, după o represiune militară care acum face obiectul unei proceduri pentru genocid în faţa celei mai înalte jurisdicţii a ONU la Haga.
Aproximativ 850.000 de etnici rohingya se află în tabere din Bangladeshul vecin, în timp ce alţi 600.000 de membri ai comunităţii au rămas în statul Rakhine, în sud-vestul Myanmarului.
Citește și : Cum se vede din Israel radiografia conflictului prin interpuşi cu Iranul şi resuscitarea acordului nuclear
Dosarul deschis împotriva Myanmarului la Curtea Internaţională de Justiţie în 2019 a fost complicat de o lovitură de stat militară anul trecut care i-a înlăturat de la putere pe Aung San Suu Kyi şi guvernul său civil, declanşând manifestaţii masive şi o represiune sângeroasă.
Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace şi criticată de organizaţii de apărare a drepturilor omului pentru implicarea sa în dosarul comunităţii rohingya, este în prezent în arest la domiciliu şi judecată de aceiaşi generali pe care ea i-a apărat la Haga.
