Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe Unite şi China (ultimele două în premieră) au ajuns pe Marte la începutul acestui an, plasându-se pe orbite prestabilite în jurul Planetei Roşii în datele de 9, 10 şi 18 februarie, potrivit agerpres.
Toate cele trei misiuni au început în iulie 2020, într-o perioadă în care planetele Marte şi Pământ s-au aflat la cea mai mică distanţă posibilă, aproximativ 500 de milioane de kilometri.
Din punct de vedere istoric, mai mult de jumătate dintre misiunile lansate de pe Pământ spre Planeta Roşie au eşuat. De altfel, doar SUA au reuşit să asolizeze obiecte pe Marte – de 8 ori din 1976 şi până în prezent. Cu toate acestea, toate cele trei misiuni au avut succes.
Misiunea arabă Al-Amal (Speranţă)
Sonda Al-Amal (Speranţă), aparţinând Emiratelor Arabe Unite s-a plasat pe orbită în jurul planetei Marte la 9 februarie, la capătul unei călătorii de peste 450 de milioane de kilometri. Sonda a fost lansată de la Centrul Spaţial Tanegashima (Japonia) la data de 19 iulie.
Conform programului misiunii, Al-Amal transmite date ştiinţifice despre atmosfera şi ciclurile climatice timp de un an marţian (687 de zile terestre). Urmând o orbită eliptică, sonda Al-Amal se apropie până la 1.000 de kilometri distanţă de suprafaţa planetei. Punctul cel mai îndepărtat al orbitei se află la 49.380 de kilometri distanţă.
Deplasându-se cu viteza de 11 km/s, principalul obiectiv al sondei este de a monitoriza clima marţiană şi de a obţine date despre pierderea de gaze atmosferice în spaţiu. Atmosfera lui Marte îşi pierde hidrogenul şi oxigenul în spaţiu.
În prezent se află deja 14 sonde pe orbita lui Marte, iar sonda Al-Amal face ca Emiratele Arabe Unite să devină cel de-al cincilea explorator spaţial (după SUA, Rusia, India, UE) care plasează un obiect pe această orbită. Succesul acestei misiuni are şi o valoare simbolică pentru Emirate, pentru că plasarea sondei pe orbită coincide cu aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea acestei uniuni statale arabe.
Sonda chineză Tianwen-1
China a devenit la 10 februarie cea de-a 6-a ţară care ajunge pe orbita Planetei Roşii, după SUA, Rusia, India, Uniunea Europeană şi Emiratele Arabe Unite care au intrat, la rândul lor, cu mai puţin de 24 de ore în acest grup select prin misiunea sondei orbitale Al-Amal (Speranţă).
Principalul obiectiv al misiunii Tianwen-1 este realizarea unei analize globale şi extensive a întregii planete, prin intermediul sondei orbitale dar şi a roverului trimis în locaţii de interes ştiinţific de la suprafaţa planetei.
Obiectivele ştiinţifice ale acestei misiuni sunt: cartografierea morfologiei şi structurilor geologice ale planetei Marte, analiza caracteristicilor de suprafaţă ale solului şi identificarea depozitelor de apă îngheţată, analiza compoziţiei solului, studierea ionosferei şi caracteristicilor climei marţiene şi respectiv analiza câmpului electromagnetic şi a celui gravitaţional, precum şi a structurii interne a Planetei Roşii.
Tianwen-1 este prima misiune interplanetară independentă a Chinei, după ce o altă sondă spaţială ce făcea parte dintr-o misiune organizată în colaborare cu Rusia, nu a reuşit să iasă de pe orbita terestră în 2011.
Până în prezent, în cadrul programului său spaţial, China a reuşit să aselenizeze de trei ori, în cadrul misiunilor Chang’e 3 (2013), Chang’e 4 (2019 – pe faţa întunecată a Lunii) şi respectiv Chang’e 5 (decembrie 2020).
Roverul chinez Zhurong a asolizat pe Marte la 15 mai, în partea de sud a zonei Utopia Planitia, o vastă câmpie din emisfera nordică a planetei. Până în prezent s-a deplasat pe o distanţă de peste 800 de metri, traversând un teren complex, cu roci, cratere şi dune.
Misiunea roverului Zhurong (zeul focului, în mitologia chineză) este de a studia suprafaţa planetei Marte şi atmosfera acesteia şi de a căuta urme de viaţă din trecutul planetei. În prezent, Zhurong este unul dintre cele 3 rovere robotizate operaţionale pe Marte, alături de roverele americane Curiosity, care a asolizat pe Planeta Roşie în 2012 şi de Perseverance care a ajuns pe suprafaţa marţiană la 18 februarie a.c.
Roverul american Perseverance
Perseverance, “astrobiologul” trimis de NASA pe Marte, a reuşit o asolizare istorică la 18 februarie. Acest rover este cel mai avansat laborator de astrobiologie trimis vreodată pe o altă planetă. Zona aleasă pentru asolizare a fost în interiorul craterului Jezero, care în urmă cu 3 miliarde de ani era fundul unui lac – un loc ideal pentru a căuta eventualele urmele lăsate de forme de viaţă microbiană care ar fi populat în trecutul îndepărtat această planetă.
Perseverance a călătorit prin spaţiu aproape 7 luni, acoperind 472 de milioane de kilometri, înainte de a pătrunde în atmosfera marţiană cu viteza de 19.000 km/h. La câteva momente după ce roţile sale au atins solul marţian, roverul a transmis primele imagini alb-negru de la suprafaţa planetei. În una dintre imagini se vedea umbra lăsată de rover pe solul marţian.
Semnalele radio au nevoie de 11 minute pentru a ajunge de la Marte la Terra, iar roverul de dimensiunea unui SUV se afla deja la suprafaţa planetei atunci când semnalele radio trimise de unul dintre sateliţii aflaţi pe orbita lui Marte pentru a-i confirma asolizarea au ajuns la echipa de control a misiunii.
Procedura automată de coborâre, frânare şi asolizare, printr-o succesiune rapidă de manevre denumite generic de cei de la NASA “cele 7 minute de teroare”, nu are precedent în analele misiunilor spaţiale robotice.
Asolizarea a reprezentat cea mai riscantă etapă a acestei misiuni ce urmează să dureze 2 ani şi care a dispus de un buget de 2,7 miliarde de dolari pentru a răspunde la întrebarea dacă pe Marte a existat viaţă în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani. Pe atunci, Marte era o planetă mult mai caldă şi umedă – condiţii esenţiale pentru apariţia şi evoluţia vieţii.
Oamenii de ştiinţă speră să identifice biosemnături ale unor vechi microorganisme marţiene în straturile de sedimente din care Perseverance va extrage mostre ce urmează să fie aduse pe Terra într-o misiune ulterioară. Aceasta este şi prima misiune de culegere de mostre de sol de pe o altă planetă din istorie.
NASA a descris roverul Perseverance drept cea mai ambiţioasă misiune dintre toate cele 20 de misiuni americane pe Marte, începând cu survolul sondei Mariner din 1965 şi până în prezent.
Mai mare şi dotat cu mai multe instrumente decât celelalte patru rovere care au ajuns înaintea lui pe Marte (Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity), Perseverance a fost trimis să elucideze misterul cu privire la existenţa vieţii pe Planeta Roşie.
Din încărcătura lui Perseverance fac parte şi câteva instrumente concepute pentru a fi folosite în viitoarele misiuni cu echipaj uman la suprafaţa planetei. Unul dintre acestea este un dispozitiv care extrage oxigenul din moleculele de dioxid de carbon, gazul din care este alcătuită în mod preponderent atmosfera marţiană.
Un alt prototip transportat de Perseverance este elicopterul-dronă Ingenuity, conceput să fie primul aparat cu propulsie care zboară în atmosfera unei alte planete.