Twitter

Suedia se aşteaptă la peste 3.000 de decese suplimentare din cauza noului coronavirus

Suedia, deja cu unul dintre cele mai sumbre bilanţuri COVID-19 pe cap de locuitor din lume, a evaluat marţi drept probabil un scenariu care prevede peste 3.000 de decese suplimentare din cauza noului coronavirus, informează AFP, scrie agerpres.

Aceste previziuni aparţin unuia dintre cele trei scenarii luate în considerare de Agenţia de sănătate publică a regatului scandinav, care a atras atenţia întregii lumi prin strategia sa mai puţin strictă în faţa COVID-19.

Citește și : Măsurile de izolare impuse în Austria sunt neconstituţionale

Bilanţul epidemiei de coronavirus din Suedia ajunsese marţi la 5.646 de morţi şi 78.166 de cazuri confirmate, situând această ţară nordică printre cele mai afectate ţări, chiar dacă autorităţile atrag atenţia în privinţa unei scăderi a numărului de cazuri noi, forme grave şi decese.

Potrivit Agenţiei de sănătate publică din Suedia, scenariul cel mai probabil prevede apariţia a diferite focare în toată ţara – mai mult sau mai puţin uşor de ţinut sub control. Este un scenariu “văzut deja în alte părţi ale lumii şi care pare să urmeze evoluţia obişnuită a COVID-19”, după cum declară epidemiologul-şef Anders Tegnell.

În acest scenariu, din cauza relaxării unor restricţii, rata de infectare “ar creşte rapid ca urmare a unei socializări mai intense între oameni”, însă ar scădea apoi cu repeziciune “atunci când oamenii conştientizează riscul şi respectă restricţiile cum ar fi distanţarea socială”. Numărul estimat de decese suplimentare în acest scenariu este estimat la 3.200.

Cel mai sumbru scenariu prevede peste 4.400 de decese suplimentare, în ipoteza că noul coronavirus va urma traiectoria clasică a unei pandemii.

Citește și : Guvernul britanic recunoaște că un acord cu UE este încă departe de concretizare

Cel mai optimist scenariu, în care virusul urmează cursul tendinţelor actuale, prevede posibilitatea a 1.100 de decese suplimentare.

Spre deosebire de alte ţări europene, Suedia nu a impus niciodată măsuri de carantină populaţiei şi s-a remarcat prin strategia sa laxă în faţa coronavirusului, care a presupus menţinerea deschisă a şcolilor pentru copiii cu vârste sub 16 ani, precum şi a cafenelelor, barurilor şi restaurantelor.