Suedia, care asigură preşedinţia Uniunii Europene, trebuie să blocheze adoptarea pactului privind migraţia, pact în curs de negociere între cele 27 de state membre, a cerut vineri dreapta suedeză, ameninţând să se retragă de la guvernare şi să zădărnicească existenţa unei majorităţi la putere, informează AFP, potrivit agerpres.
Partidul anti-imigraţie Democraţii Suediei (SD), care este pentru prima dată aliat al unui guvern suedez în parlament, însă fără a avea miniştri, se pronunţă în special împotriva instaurării unui mecanism obligatoriu menit să repartizeze migranţi între statele membre.
Citește și : Germania vea să îşi retragă sistemele Patriot din Polonia şi Slovacia
“Nu surprinde pe nimeni că Democraţii Suediei apără o politică suedeză independentă şi foarte strictă privind migraţia. ‘Pactul asupra migraţiei’ al UE înseamnă contrariul în practică”, a declarat vineri şeful partidului Jimmie Akesson.
“Nu vom accepta ca puterea alegătorilor suedezi asupra politicii privind migraţia să fie cedată politicienilor şi birocraţilor din alte ţări la Bruxelles. Punct”, a afirmat Akesson pe Facebook.
Cu puţin timp înainte de aceasta, un alt membru al partidului, Matias Karlsson, a cerut ca guvernul suedez să blocheze textul. “În caz contrar, îmi vine greu să cred că bazele cooperării noastre ar putea dura”, a ameninţat parlamentarul.
Joi, eurodeputaţii au aprobat începerea negocierilor cu statele membre ale UE asupra mai multor texte-cheie ale spinoasei reforme, având drept obiectiv încheierea unui acord înainte de primăvara lui 2024.
Textul de compromis a fost elaborat de eurodeputatul suedez Tomas Tobe, membru al partidului conservator Moderaţii al premierului Ulf Kristersson.
Europarlamentarii din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR, conservatori şi eurosceptici) şi din grupul Identitate şi Democraţie (dreapta), din care fac parte Democraţii Suediei, au votat împotrivă.
Textul prevede un mecanism de solidaritate obligatorie cu statele membre ce se confruntă cu o presiune a migraţiei, în special cu debarcări de migranţi după o operaţiune de salvare pe mare.
În practică, statele membre ar putea să se rezume în a contribui cu un ajutor financiar sau material, însă în caz de situaţie de criză, caracterizată printr-o sosire în masă şi bruscă de migranţi la frontierele sau pe coastele unui stat membru, relocările de solicitanţi de azil ar deveni obligatorii.
Citește și : Biden îşi va anunţa candidatura pentru alegerile din 2024 săptămâna viitoare – VIDEO
În virtutea regulilor actuale, ţara în general responsabilă de tratarea unei cereri de azil este cea prin care un migrant a sosit în UE, ceea ce creşte presiunea asupra unor ţări precum Malta, Italia, Grecia sau Spania, sarcină pe care acestea din urmă o consideră prea mare.
Comisia Europeană prezentase un proiect iniţial în septembrie 2020, după eşecul cotelor obligatorii decise în urma crizei refugiaţilor din 2015.
