Citiți TOT și nu veți mai face niciodată clic pe „Sunt de acord”: suntem spionați de telefoane, computere, televizoare, mașini – chiar și sonerii de ușă. Mai rău, susține CARISSA VELIZ, profesoară universitară la Oxford, o facem noi înșine oferindu-le datele.
Cei mai mulți dintre noi știm că datele noastre personale sunt colectate, stocate și analizate datorită relației noastre cu telefoanele noastre mobile, computerele și internetul. Dar suntem cu adevărat conștienți de amploarea deplină a încălcării confidențialității în viața noastră de zi cu zi?
Să începem cu dimineata. Care este primul lucru pe care îl faci când te trezești? Probabil ca îți verifici telefonul.
Facând acest lucru, informați o întreaga serie de persoane preocupate – producatorul de smartphone-uri, dezvoltatorii de aplicații și compania dvs. de telefonie mobila, precum și agențiile de informații (daca se întâmpla sa va urmareasca) – la ce ora va treziți, unde ați dormit și cu cine împarțiți așternutul.
Daca purtați un ceas inteligent, acesta vă va înregistra fiecare mișcare în pat – inclusiv, desigur, orice activitate sexuală. Distribuiți o imagine sau vă împărtășiți gândurile pe Facebook sau introduceți o căutare în Google, iar aceste informații sunt urmarite și stocate.
Poate că ai rămas fără zahăr și te hotărăști să-l întrebi pe vecinul tău daca te poate împrumuta. Stând în fața ușii ,observați ca exista o noua sonerie inteligenta, care înregistreaza imagini ale celor care se apropie. Oricine presupune unde va ajunge filmarea și pentru ce va fi ea folosita.
Porniți televizorul inteligent. Probabil identifica toate programele pe care le urmariți și trimite datele catre producator, terțe parți sau ambii.
Daca ați avea timp sa citiți politicile de confidențialitate ale obiectelor pe care le cumparați, ați fi observat, de asemenea, ca televizorul dvs. preia și înregistrează cuvintele rostite și își rezervă dreptul de a le transmite altor organizații.
Agențiile de informații precum MI5 și CIA va pot face ca televizorul sa arate ca și cum ar fi oprit în timp ce va vor înregistra. Este posibil ca asistentul digital Alexa sa asculte și el.
Operatiunea continua, pe masura ce se ziua ta merge mai departe – supravegherea computerizata care îți transforma viața de zi cu zi în date.
În societatea actuala, supercomputerele pot înregistra locațiile pe care le vizitați, viteza cu care conduceți și preferintele muzicale – chiar și greutatea dvs. este masurata de scaunul din masina. Exista e-mailuri care, odata deschise, permit terților sa va urmareasca locația geografica.
Chiar și datele dvs. medicale intime pot fi donate de NHS unor organizații comerciale fara consimțamântul dumneavoastra. Și daca ați facut vreodata un set de testare a ADN-ului – din motive de sanatate sau, probabil, pentru a va urmari stramoșii – informațiile dvs. genetice sunt disponibile acum pentru oricine este dispus sa plateasca pentru asta.
Traim într-o era de supraveghere – și acesta este capitalismul de supraveghere.
Guvernele știu mai multe despre cetățeni decât oricând. Chiar și Stasi a reușit sa dețina dosare doar pentru aproximativ o treime din populația Germaniei de Est. Agențiile de informații dețin astazi mult mai multe informații – și despre toata lumea. Și se datoreaza faptului ca le oferim de bunavoie – sau fara să vrem – aceste informații.
În calitate de profesor la Institutul de etică în inteligența artificială la Universitatea din Oxford, am cercetat acest fenomen cu un interes și o preocupare crescânda în ultimul deceniu.
Am scris pe larg despre importanța vieții private în era digitala și despre ce pot învața giganții tehnologici – de la care, desigur, au început toate acestea – din lumea mult mai reglementata a eticii medicale.
Companiile precum Facebook și Google au facut mai mult decât oricare altul pentru a construi „economia datelor”. și nu a fost niciodată mai evident decât în timpul lockdown-ului impus de pandemie.
Am folosit rețelele sociale pentru a ramâne conectați cu prietenii și familia, platforme precum Zoom pentru muncă și Google Classroom pentru școală. Anul trecut ne-a arătat cât de imposibil este sa renunți. Colectiv și separat, aceste platforme ne urmăresc. Știu că scriu aceste cuvinte. Și, daca citiți acest lucru pe un ecran, ei știu deja că le citiți.
Sună sinistru – aproape desprins din tărâmurile teoriei conspirației. Dar dacă credeți că nu contează, citiți mai departe.
Numai Facebook ne-a încălcat de atâtea ori dreptul la viața privată, încât un cont cuprinzător ar merita o carte în sine. Într-adevar, merita sa ne amintim ca, înca din 2010, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a sugerat ca confidențialitatea nu mai este „o norma sociala”, ca „am evoluat” dincolo de aceasta din cauza cantitații de informații pe care am distribuit-o liber online.
Este în interesul sau – și al altor giganți tehnologici – sa creada ca așa este.
Tot ceea ce faceți în timp ce sunteți pe Facebook este urmarit, de la mișcarile mouse-ului pâna la lucrurile pe care le scrieți și decideți să le ștergeți înainte de a posta.
Poate parea o rețea sociala la suprafață, dar afacerea sa reala este tranzacționarea influenței prin intermediul datelor cu caracter personal. Vrea sa știe cine suntem, ce credem, unde si când suferim. Vrea sa prezica și sa ne influențeze comportamentul. Și înarmat cu acest lucru, poate vinde apoi agenților de publicitate accesul la atenția dvs.
Nici macar nu este posibil sa stai departe de acest monstru înfometat de date. Facebook pastreaza „profile umbre” pentru persoanele care nici macar nu au conturi. Face acest lucru prin intermediul butoanelor sale omniprezente „like”, care apar alaturi de conținut, cum ar fi articolele de știri de pe site-urile de pe internet.
Daca dai clic pe „îmi place” înseamna ca prietenii tai de pe Facebook îți vor vedea activitatea, iar Facebook însuși primește o perspectivă asupra intereselor tale.
Dar ceea ce se știe prea puțin este ca Facebook poate aduna informații de baza despre adresa IP a unui vizitator (și, prin urmare, locația acestuia) și alte site-uri web pe care le-a accesat, care conțin și butoane „like” de Facebook, chiar daca nu da clic pe ele și nu are un cont Facebook.
Și ce dacă? Cu siguranță, toate acestea nu sunt dăunătoare în mod activ.
Dar Facebook vă poate conecta cu persoane pe care de fapt încercați sa le evitați. Secțiunea „Oameni pe care îi puteți cunoaște” recomandă oamenilor sa se conecteze. Acest instrument a contribuit la extinderea rețelei sociale a Facebook, care a trecut de la 100 de milioane de membri când a fost lansat în 2008 la peste doua miliarde în 2018.
Poate lega identitațile reale ale lucrătoarelor sexuale de clienții lor. Sau spulbera confidențialitatea medicala prin conectarea pacienților unui psihiatru. Acești pacienți aveau probabil detaliile psihiatrului în cartea de contact a telefonului – și numai acest lucru era suficient pentru ca algoritmii Facebook sa facă legătura.
Site-ul a sugerat ca un hărțuitor sa se conecteze cu victima sa (anterior anonima), un soț cu amantul soției sale și o victima cu hoțul care i-a spart mașina.
De ani de zile, Facebook a permis motorului de cautare Bing al Microsoft sa vada prietenii utilizatorilor Facebook fara consimțământul lor și a oferit Netflix și Spotify posibilitatea de a citi și chiar de a șterge mesajele „private” ale utilizatorilor Facebook.
Facebook a folosit probabil recunoașterea facială pe fotografiile dvs. – fara a obține consimțământul de la dvs. – pentru a dezvolta noi tehnologii profitabile. Cu siguranăa a depus brevete care descriu sisteme de recunoaștere a fețelor cumpărătorilor din magazine și potrivirea acestora cu profilurile lor de rețele sociale.
În 2019, sute de milioane de numere de telefon ale utilizatorilor Facebook au fost expuse într-o bază de date online deschisă, deoarece serverul pe care se aflau nu era protejat prin parolă.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai recente dezastre. Totul pare sa indice ca încalcarile Facebook ale dreptului nostru la viața privata nu sunt pe cale sa se opreasca. Nu este de mirare ca un raport parlamentar britanic a sugerat ca Facebook s-a comportat ca un „gangster digital” în ultimii ani.
Nu este singurul care face asta. Google a fost, de asemenea, un protagonist major în aceasta poveste. În 1996, fondatorii Larry Page și Sergey Brin au dezvoltat nucleul Google, un algoritm care contabilizeaza numarul și calitatea linkurilor catre o pagina web pentru a evalua cât de autoritar este acel site și a clasifica rezultatele căutării în consecință.
A fost o idee stralucitoare. Din nefericire pentru noi toți, Page și Brin au dorit sa transforme Cautarea Google dintr-un instrument uimitor într-o companie care face bani. Pâna în 2004 avea venituri de 2,3 miliarde de lire sterline.
Cum au facut-o? Utilizând datele personale ale utilizatorilor lor pentru a vinde anunțuri: câteva linkuri sponsorizate în și în jurul clasamentelor lor de căutare.
Pe măsură ce utilizatorii căutau ceea ce doreau, de ce se temeau sau ce îi făcea curioși, Google a colectat oceane de date despre ei.
De atunci, Google a creat produs dupa produs pentru a-l ajuta sa adune și mai multe date din și mai multe surse. Chrome, Maps, Pixel, Nest și multe altele au fost concepute ca modalități de a colecta și mai multe date de la dvs.
De ce ar oferi o companie un serviciu suplimentar precum Maps (Hărți), ceva atât de scump de creat și întreținut, fără a primi nimic în schimb?. Google a dorit să extragă datele dvs. despre locație.
Multe alte organizații – nu întotdeauna cele evidente – culeg în mod similar date gratuite. Dacă mergeți la medic, țineți mninte că datele dvs. medicale sunt adesea de vânzare.
Brokerii de date – comercianții de informații cu caracter personal – pot obține date medicale anonimizate de la farmacii, spitale, cabinete medicale, aplicații de sănătate și căutări pe internet, printre alte surse. Detaliile dvs. medicale ar putea ajunge în mâinile cercetătorilor, companiilor de asigurări sau potențialilor angajatori.
Cea mai recentă preluare controversată a datelor este programată pentru sfârșitul acestui an, atunci când informațiile despre pacienți din cabinetele de medicină generală sunt centralizate într-o bază de date a NHS.
Datele despre pacienții din spital sunt deja păstrate centralizat. Se poate dovedi extrem de util în scopuri de cercetare, ceea ce este în beneficiul tuturor.
Dar există îngrijorări că NHS ar putea decide să doneze informațiile dvs., fără a avea consimțământul dvs., unei companii precum DeepMind, firma de inteligență artificială deținută de compania mamă Google, Alphabet.
Este posibil ca acest lucru să nu vă fie deloc în folosul dvs. DeepMind ar putea conecta datele la contul dvs. Google, erodându-vă astfel confidențialitatea.
Cu toate acestea, cele mai intime informații dintre toate se referă la datele dvs. genetice – planul pentru cine sunteți.
Să ne imaginăm că un prieten îți dă cadou un kit ADN pe care îl poți folosi acasă. Astfel de truse, care vă pot spune despre strămoșii genetici, vă ajută să găsiți rude îndepărtate și chiar vă poate spune riscul de boală la care sunteți expuși, sunt vândute cu aproximativ 100 de lire sterline.
Prin trimiterea eșantionului de salivă, permiteți companiilor precum Ancestry să analizeze, să vândă și să comunice informațiile dvs. genetice după cum doresc.
Cum rămâne cu familia ta? Nu există nicio modalitate de a ști cum va fi legea peste 30 de ani sau ce am putea deduce din informațiile genetice până atunci.
Nepoților tăi li se pot nega oportunități în viitor din cauza testului tău genetic care plutește acolo în domeniul public, în cazul în care indică o susceptibilitate la o boală care limitează viața sau o trăsătură de personalitate negativă.
Dreptul dvs. de a protesta în mod legal ar putea fi, de asemenea, expus riscului datorită noilor tactici care încalcă în continuare confidențialitatea. Se crede că poliția folosește tehnologia „stingray” – turnuri de telefonie mobilă false care vă captează locația și pot asculta conversații telefonice, pot citi mesajele text și pot vedea toată navigarea pe web.
Poate în mod surprinzător, există secret în privința utilizării lor în Marea Britanie. Anul trecut, un tribunal a permis forțelor de poliție să „nu confirme și nici să nege” faptul că sunt în uz.
Unii oameni susțin că invadarea vieții private ar putea fi necesară pentru siguranța noastră – pentru a lupta împotriva terorismului sau în timpul unei pandemii, de exemplu. Contrar a ceea ce ar dori autoritățile să credeți, totuși, este mult mai des cazul în care violarea confidențialității creează condiții nesigure.
Având în vedere acest lucru, luați în considerare cu atenție ceea ce distribuiți online, mai ales dacă este vorba de copiii dvs. Asigurați-vă că setările de confidențialitate de pe site-urile de socializare sunt cât mai mari.
Nu faceți niciodată clic pe butonul „acceptați cookie-urile” de pe un site web, alegeți dispozitive care nu se conectează la internet dacă puteți, și utilizați parole puternice.
Celor care se întreabă dacă este importantă confidențialitatea online, le cer parola pentru contul lor de e-mail. Sau, mai bine, data viitoare când se află într-o toaletă publică, întâmpinați-i din cabina alăturată în timp ce aruncați o privire peste separator.
Există, de asemenea, întrebarea în ce fel de societate am dori să trăim. Două posibilități ne stau în față.
Prima este o versiune extremă a societății de supraveghere în care trăim astăzi. Unul în care fiecare pas al nostru, fiecare cuvânt și achiziție făcută, toate sunt urmărite de autorități.
Dronele și sateliții te urmăresc de sus, iar tehnologia de recunoaștere facială te identifică oriunde te duci.
Autoritățile urmăresc ceea ce citiți, când protestați. Poliția, autoritățile de sănătate publică, agențiile de informații și companiile de supraveghere primesc aceste informații.
Datele dvs. sunt utilizate în principal pentru a înăbuși pandemiile și a preveni atacurile teroriste, vă asigură autoritățile. Dar știți că este folosit și pentru mult mai mult decât atât.
Aceasta este o lume în care mașinile te conduc. Comandă mâncare atunci când frigiderul tău se golește. Vă cronometrează eficiența la locul de muncă, inclusiv pauzele. Îți spun să meditezi atunci când nivelul tău de stres crește.
Vă întrebați dacă viitorul copiilor dvs. ar putea fi compromis atunci când se joacă online, deoarece știți că scorurile lor sunt vândute unor brokeri de date care calculează capacitățile cognitive. Vă faceți griji cu privire la cât de obedienți trebuie să fie pentru a avea o șansă în această lume nouă.
Aceasta este o societate pregătită pentru o preluare autoritară.
Dar există o a doua opțiune, mult mai bună. O lume în care datele tale sunt doar ale tale, nu ale altcuiva dornic să le distribuie sau să le vândă. Avem nevoie doar de regulile corecte.
Căci în prezent asistăm la un proces civilizator similar cu cel care ne-a îmbunătățit viața offline. În modul în care regulamentul se asigura că alimentele vândute erau comestibile și că mașinile aveau centuri de siguranță, așa că reglementarea poate îmblânzi ‘Vestul sălbatic’ al internetului.
Regulile de bază pe care le-am stabilit acum vor determina peisajul de confidențialitate din următoarele câteva decenii.
Este esențial ca lucrurile să fie corecte. Ne datorăm nouă asta și copiilor noștri.
Editorial semnat de Carissa Veliz, publicat de Daily Mail și preluat de blacknews.ro.
