
Topul țărilor cu cele mai bune sisteme de sănătate din lume arată că nu întotdeauna cheltuielile mari produc și cele mai bune efecte în sistemul de sănătate. În timp ce Taiwan conduce topul cheltuind anual 2.400 de dolari per locuitor, România se află pe locul 74, având cheltuieli de aproximativ 1.000 de euro pe an de locuitor.
Topul celor mai bune sisteme de sănătate din lume are la bază Indexul Health Care de la Numbeo, un indicator construit pe baza sondajelor publice care evaluează calitatea serviciilor medicale, infrastructura, personalul medical, timpii de așteptare și costurile.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Astfel, acest index un indicator compozit (nu oficial guvernamental), bazat pe percepții ale utilizatorilor, nu pe date administrative. Acesta agregă evaluări despre calitatea serviciilor medicale, dotarea infrastructurii sanitare, competența personalului medical, timpii de așteptare, precum și costul serviciilor.
Taiwan ocupă primul loc la nivel global, cu un scor al indicelui de 87, în timp ce cheltuie aproximativ 2.400 de dolari per persoană anual pentru sănătate. În contrast, Statele Unite cheltuie aproximativ 13.500 de dolari per capita, mai mult decât orice altă țară din clasament, însă se situează pe locul 40 la nivel general.
Rezultatele evidențiază un fenomen mai amplu: unele dintre cele mai performante sisteme de sănătate din lume reușesc să aibă rezultate bune pentru pacienți fără a avea cele mai ridicate cheltuieli medicale.
Unul dintre cele mai clare tipare din clasament este că cele mai bune sisteme de sănătate din lume nu sunt neapărat și cele mai costisitoare. Țările cu performanțe ridicate tind să prioritizeze accesul universal, medicina preventivă și eficiența. în detrimentul nivelului total al cheltuielilor. Accentul nu este pus pe cât de mult se cheltuie în total în sistemul de sănătate, ci pe cum sunt folosiți banii.
Taiwan este un exemplu relevant în acest sens. Există un singur mecanism de finanțare a sănătății pentru toată populația, iar majortiatea oamenilor beneficiază de el. În același timp, are costuri administrative relativ reduse. Coreea de Sud și Japonia combină, de asemenea, acoperirea universală cu rețele extinse de spitale, ceea ce contribuie la un nivel ridicat de satisfacție publică.
Europa domină, de asemenea, clasamentele, reprezentând mai mult de jumătate dintre primele 25 de sisteme de sănătate. Țările nordice și din Europa de Vest obțin constant scoruri ridicate datorită accesului extins, costurilor reduse pentru pacienți și calității ridicate a serviciilor medicale.
Thailanda (locul 8) și Ecuador (locul 6) se clasează surprinzător de sus, în ciuda faptului că cheltuie o fracțiune din cât investesc țările bogate pe cap de locuitor în sănătate. Acestea demonstrează că accesul extins și eficiența sistemului pot conta la fel de mult ca nivelul total al cheltuielilor.
La coada clasamentului, cele mai slabe sisteme de sănătate sunt concentrate în țări afectate de instabilitate economică, conflicte sau subfinanțare cronică.
Siria se află pe ultimul loc la nivel global, cu un scor al indicelui de 35, reflectând efectele anilor de război și infrastructura medicală deteriorată. Venezuela, Bangladesh și Irak se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, alături de mai multe economii africane afectate de lipsa personalului medical și capacitate spitalicească redusă.
România se situează pe locul 76 în clasamentul celor mai bune sistem de sănătate sănătate din lume, conforma percepției publicului în 2026.
În același timp, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul fondurilor pentru Sănătate, potrivit datelor Eurostat, chiar dacă în ultimii ani și-a mărit bugetul pentru acest segment.
Astfel, statul alocă anual din fonduri publice doar 971 de euro pe an pe cap de locuitor. În comparație, media europeană este peste 3.800 de euro.
Se pare că o treime din spitalele din România utilizează peste 80% din bugete pentru plata salariilor.
Statele Unite cheltuie mai mult pe sănătate decât orice altă țară din clasament, aproximativ 13.500 de dolari per persoană anual, însă se situează doar pe locul 40 în Indexul Health Care 2026 realizat de Numbeo.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
În ciuda cheltuielilor record, mulți americani se confruntă în continuare cu probleme legate de accesibilitate, timpi de așteptare și costuri ale îngrijirii medicale — aspecte gestionate mai eficient în sisteme din Asia de Est și Europa.
Această discrepanță stă la baza dezbaterilor privind eficiența sistemului de sănătate din SUA. Criticii indică frecvent costurile administrative ridicate, prețurile mari ale medicamentelor, fragmentarea asigurărilor și accesul inegal la servicii medicale ca factori majori de cost.
Clasamentul confirmă un tipar mai larg: cheltuielile mai mari pentru sănătate nu se traduc automat într-o experiență medicală mai bună pentru pacienți. Din ce în ce mai mult, eficiența — nu doar nivelul cheltuielilor — devine un factor definitoriu pentru sistemele de top.
This post was last modified on 23/05/2026 13:00 13:00