Domeniul securităţii şi al intimităţii în mediul online împreună cu Realitatea Mixtă (MR), care este punctul de intersecţie dintre două lumi, cea fizică şi cea digitală, constituie unele dintre tendinţele care promit să continue şi dincolo de orizontul imediat al lui 2018. Aceste două tendinţe se află în al patrulea an pe lista noilor tehnologii şi descoperiri ale ştiinţei care influenţează sau afectează anumite domenii de afaceri, întocmită de Institutul Future Today (FTI), potrivit agerpres.
Realitatea Mixtă cuprinde mai multe tehnologii, printre care realitatea augmentată (AR), realitatea virtuală (VR), clipuri video filmate la 360 de grade şi holograme. Deşi tehnologiile AR, VR, 360-degree video şi hologramele nu sunt noi, în anul care urmează vom asista la apariţia mai multor dispozitive care vor face aceste tehnologii disponibile pentru consumatori şi la preţuri din ce în ce mai mici.
În ceea ce priveşte securitatea, lipsa de planificare şi de supraveghere a condus la producerea unor atacuri cibernetice semnificative ca amploare asupra site-urilor guvernamentale, a diferitelor corporaţii şi, nu în ultimul rând, asupra utilizatorilor individuali.
Astfel de atacuri, dar şi măsurile luate de autorităţi împotriva hackerilor, au continuat să erodeze încrederea publică în securitatea şi intimitatea de care ne putem înconjura în mediul online. Conform Pew Research Center, 86% dintre americani susţin că şi-au luat măsuri pentru a-şi şterge sau masca urmele pe care le lasă în mediul digital, fiind preocupaţi să-şi protejeze intimitatea. O constantă din ce în ce mai des semnalată este şi deplina neîncredere în organizaţiile care îşi desfăşoară actvitatea online, de la serviciile de email şi motoare de căutare până la agenţii guvernamentale, chiar dacă aceste organizaţii promit să le protejeze intimitatea.
Înfiinţat în 2006, Institutul Future Today îşi propune să-i ajute pe lideri şi organizaţiile pe care aceştia le conduc să se pregătească de azi pentru provocările cu care se vor confrunta mâine. FTI se concentrează exclusiv asupra modului în care noile tehnologii şi ultimele descoperiri ale ştiinţei influenţează sau afectează anumite domenii de afaceri, cum transformă forţa de muncă şi cum poate aprinde schimbări la nivel geopolitic.
În fiecare an FTI publică câte un raport al tendinţelor cu care se va confrunta plaja media în cursul anului următor. Dacă aceste tendinţe se vor dovedi oportunităţi sau se vor transforma în ameninţări pentru actorii media şi consumatorii de media, rămâne de văzut. Lista FTI pentru anul viitor cuprinde 75 de tendinţe., dintre care primele 45 au fost prezentate în materiale anterioare.
Tendinţe 46 – 60
46. Primul Amendament în Era Digitală
Includerea Primului Amendament din Constituţia americană pentru al doilea an pe listă poate părea ciudată, ţinând cont de faptul că a fost ratificat acum 227 de ani. Însă provocările care se manifestă încă în societate fac acest lucru necesar. Spre exemplu, după demonstraţiile violente “Unite the Right” din Charlottesville, GoDaddy şi Google au oprit orice servicii pentru site-urile de extremă dreapta. În martie 2016, bot-ul Tay.ai, aparţinând Microsoft, s-a lansat într-o tiradă antisemită, homofobă şi rasistă pe Twitter şi a fost scos din uz după 24 de ore. Screenshot-uri cu mesajele sale tweet generate automat au împânzit însă internetul.
Astfel de cazuri continuă să ridice controverse în special în ceea ce priveşte social media. Cum se aplică amendamentul privind libertatea de exprimare în cazul boţilor? Cine calomniază? Boţii? Programatorul bine intenţionat care a făcut respectivul bot? Firma sub numele căreia este lansat? Primul Amendament se referă cu claritate la eventualitatea în care autorităţile ar încerca să suprime libertatea de exprimare, dar se aplică şi în aceste cazuri?
Această problemă nu este exclusiv americană. În 2015 un bot programat la Amsterdam a scris în mod automat şi a transmis pe Twitter o ameninţare cu moartea.
47. Reţele personale
Pentru al treilea an pe listă se află reţelele personale care devin din ce în ce mai interesante pentru cei care doresc să nu mai aibă de-a face cu troli, scurgeri de informaţii şi breşe de securitate. Multe astfel de reţele au eşuat şi au fost închise. Altele continuă să fie active. Printre acestea se numără Alively, o reţea privată pentru distribuit conţinut video; Nextdoor, o reţea pentru vecini; MeWe, care oferă un sistem de file sharing şi de socializare privat; sau Signal, care este o reţea criptată pentru grupuri mici. Dacă acest tip de reţele vor continua să câştige adepţi, organizaţiile de presă ar putea considera interesantă studierea unor metode prin care să-şi distribuie conţinutul în interiorul acestor reţele care nu permit motoarelor de căutare să le indexeze conţinutul.
48. Realitatea Mixtă – Holograme
În vara anului 2017, cercetători de la Universitatea din Rochester au prezentat Illumyn 3-D Display, un sistem care foloseşte proiecţii laser pentru a genera imagini 3D direct în aer – cu menţiunea că aerul respectiv este conţinut într-o sferă sau cilindru de sticlă plin cu vapori metalici. Producătorul de camere video profesionale RED a construit telefonul Hydrogen care poate genera holograme. Mult-aşteptatul dispozitiv Hololens de la Microsoft a fost lansat în cursul acestui an special pentru developeri. În ceea ce priveşte organizaţiile de presă, tehnologia hologramelor este încă prea nouă.
49. Realitatea Mixtă – Realitatea Virtuală
Realitatea Virtuală (VR) este un mediu complet simulat pe calculator. Această realitate este experimentată cu ajutorul unor căşti speciale şi are capacitatea de a simula senzaţia că te afli într-adevăr în mediul simulat. În acest an au fost lansate căşti VR de la Google, Microsoft, HTC, Oculus sau Sony. În ceea ce priveşte piaţa VR, aceasta nu este suficient de matură pentru a fi adoptată de toată lumea, inclusiv de presă, însă prezintă un potenţial ce nu poate fi subestimat.
50. Realitatea Mixtă – Video la 360 de grade
Clipurile video filmate la 360 de grade cu un sistem special de camere video fac şi ele parte din tendinţele pentru anul următor. Odată realizat un astfel de clip, privitorul se poate folosi de un mouse sau de un dispozitiv similar pentru a urmări clipul din orice perspectivă sau unghi. YouTube, Facebook şi Vimeo oferă clipuri la 360 de grade, iar în cursul anului următor acest tip de conţinut va fi preluat probabil şi de alte platforme. În ceea ce priveşte presa, acest tip de conţinut video oferă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor la Realitatea Virtuală.
51. Realitatea Mixtă – Realitatea Augmentată
Realitatea Augmentată (AR) nu simulează un mediu cu totul nou, ci inserează elemente din realitatea virtuală în câmpul vizual al privitorului, în mediul real. Pentru a accesa acest tip de conţinut sunt necesare fie o pereche de ochelari, fie un telefon inteligent. În 2017, aproape fiecare actor important din domeniu, de la Alphabet la Facebook şi Snap, au făcut anunţuri importante cu privire la investiţii în acest domeniu care oferă cel mai ridicat potenţial de piaţă pentru presă în viitorul apropiat.
52. Securitate şi Intimitate – Intimitate Diferenţială
Intimitatea diferenţiată este o tehnică prin care se adună cât mai multe date despre utilizatori care apoi sunt amestecate de un algoritm, astfel încât să nu poată fi recunoscute ca aparţinând unui anumit utilizator. Această tehnică este folosită de obicei alături de tehnica de învăţare a maşinilor, pentru a studia grupuri largi de oameni şi pentru a identifica trendurile emergente.
53. Securitate şi Intimitate – Troli
Trolii (persoane care caută să provoace discordie şi folosesc insulte doar pentru a provoca reacţii nervoase în diferite medii de pe internet) care au apărut în ultimul sezon electoral american au reuşit să scoată la lumină cele mai indezirabile comportamente umane. De-a lungul anului 2017 s-au înregistrat, în special în social media şi pe site-uri, extrem de multe discursuri care incită la ură şi devieri rasiste. Acest comportament a fost normalizat de câţiva oficiali aleşi în SUA şi Europa. A răzbătut însă şi o rază de soare: o companie subsidiară Google, denumită Jigsaw, a lansat un set de proiecte ce folosesc tehnologia de învăţare a maşinilor pentru a identifica limbajul abuziv şi hărţuirea, pentru a proteja site-urile de ştiri împotriva atacurilor de tip DDoS (distributed denial of service attacks) şi pentru a oferi accesul la reţele private peer-to-peer pentru a ocoli sistemele de cenzură ale autorităţilor.
54. Securitate şi Intimitate – Autenticitate
În contextul acestei veritabile “epidemii” de fake news, dar şi a recentului fenomen al discreditării unor surse legitime de ştiri, autenticitatea va juca un rol extrem de important în ecosistemul informaţiei digitale. Este de aşteptat să observăm noi reţele şi servicii online care să opereze verificări şi să ofere certificări de autenticitate, demonstrând că un anumit conţinut şi sursele sale sunt corecte şi de încredere, chiar dacă respectivul conţinut este publicat în mod anonim.
55. Securitate şi Intimitate – Politici de păstrare a datelor
Multe organizaţii, de la instituţii financiare la universităţi, spitale, cabinete veterinare, biserici, companii mari ş.a.m.d. dispun de sisteme de păstrare a datelor importante pentru conformitate, afaceri sau a datelor obţinute din relaţia cu clienţii. Organizaţiile de presă păstrează datele clienţilor, cele cu privire la traficul pe internet precum şi rapoartele de performanţă ale angajaţilor şi arhive cu conţinutul publicistic. În anul 2018 fiecare organizaţie de presă – şi fiecare furnizor de servicii terţe cu care colaborează – vor trebui să-şi revizuiască practicile privind păstrarea datelor importante, punând accentul pe securitatea acestora.
56. Securitate şi Intimitate – Backdoors
Atunci când vorbim despre ferestre de tip backdoor în securitatea unor sisteme, parcă implicit ne referim şi la hackerii care încearcă să le exploreze. Aceste ferestre de tip backdoor nu sunt însă neapărat nişte vulnerabilităţi. De multe ori, dezvoltatorii de programe instalează astfel de ferestre în firmware pentru ca dispozitivele şi sistemele noastre de operare să poată fi actualizate mai uşor şi în siguranţă.
În cursul anului viitor autorităţi guvernamentale din diferite ţări vor continua să susţină necesitatea unui set de “chei de aur” care să le permită forţelor de ordine să penetreze sistemele de securitate informaţională vizate folosind tocmai aceste ferestre backdoor. Opozanţii acestei idei invocă faptul că generarea unor astfel de breşe de securitate i-ar lăsa pe oamenii de rând vulnerabili în faţa atacurilor declanşate chiar şi de hackeri începători. Din ce în ce mai mulţi jurnalişti folosesc chei de criptare pentru a-şi transmite materialele, iar organizaţiile de presă asigură în prezent spaţii sigure în mediul digital în care persoanele din interiorul unui sistem care doresc să dezvăluie viciile respectivului sistem (whistleblower) îşi pot încărca documentele şi fişierele extrase.
57. Securitate şi Intimitate – Premii pentru hackeri
Ultimii trei ani au fost marcaţi de succesul fulminant al unor acţiuni demarate de hackeri ce au fost motivaţi de dezechilibre geopolitice şi de scandaluri muşamalizate în sânul unor corporaţii. Până acum, primele pagini în presă au fost ţinute de hackerii care ne fură datele personale – însă aceştia pot infiltra şi reţelele de calculatoare ale organizaţiilor de presă. Expertul în securitate Brian Krebs susţine că “piaţa pentru descoperirea, adunarea şi păstrarea secretă a informaţiilor despre breşe de securitate ce pot fi exploatate se extinde cu rapiditate”. Krebs este de părere că ar trebui instituit, în mod obligatoriu, un program care să le ofere recompense hackerilor care anunţă descoperirea vulnerabilităţilor. Ca răspuns, hackerii white hat (cei buni) au creat unele programe pentru depistarea vulnerabilităţilor din sisteme. Un astfel de program, HackerOne, este folosit de Airbnb, Nintendo, WordPress, Snap, Starbucks, Uber, Spotify şi de Departamentul Apărării al SUA, printre alte companii şi organizaţii. De asemenea, organizaţiile de presă ar trebui să aibă în vedere să-şi apropie hackeri white hat pentru ca aceştia să identifice eventualele vulnerabilităţi din reţelele, aplicaţiile şi sistemele folosite de jurnalişti.
58. Securitate şi Intimitate – Înarmarea Wikileaks
Când a fost lansată, în 2006, Wikileaks se descria drept o “organizaţie media non-profit” care are drept singur scop distribuirea unor documente la prima mână din surse anonime. În 2010 Wikileaks a început să publice un veritabil tezaur informatic alcătuit din aproximativ 750.000 de mesaje, documente şi înregistrări video de factură diplomatică, dintre care multe erau clasificate strict secret. Wikileaks a colaborat cu jurnalişti de la patru organizaţii de presă: The Guardian, Le Monde, El Pais şi Der Spiegel. Publicaţia The Guardian a luat decizia de a publica aceste documente în colaborare cu The New York Times.
În iulie 2016 Wikileaks a publicat conţinutul a 20.000 de mesaje email expediate între membrii Comitetului Naţional Democratic. Apoi, administraţia americană a considerat Rusia drept sursa principală a mesajelor email sparte, invocând faptul că preşedintele rus, Vladimir Putin, ar fi încercat să influenţeze rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA. Ce se întâmplă atunci când un guvern se implică activ în scurgerea unor informaţii sensibile pe Wikileaks cu intenţia de a destabiliza un alt stat? Wikileaks devine o armă.
59. Securitate şi Intimitate – Erorile de programe (glitches)
Erorile de software nu au o cauză evidentă şi imediată, dar, cu toate acestea, pot provoca probleme frustrante. În cursul anului trecut, astfel de erori au provocat oprirea timp de trei ore la bursa electronică Nasdaq, au paralizat la sol întregile flotile de avioane ale companiilor Southwest Airlines şi Delta Airlines şi au oprit tranzacţiile la New York Stock Exchange. În multe dintre cazuri, aceste erori sunt provocate de probleme ale conectivităţii într-o reţea sau de calcularea greşită a lăţimii de bandă necesară. De multe ori însă aceste erori se manifestă atunci când într-un sistem sunt introduse noi tehnologii. Organizaţiile de presă şi companiile tehnologice care colaborează cu aceste organizaţii pentru menţinerea ecosistemului jurnalistic digital trebuie să fie pregătite pentru manifestarea unor astfel de erori în anii următori, susţine Institutul Future Today.
60. Securitate şi Intimitate – Proprietate
Cine este proprietarul tuturor acelor clipuri pe care le încărcăm pe YouTube, Twitch, Instagram sau Facebook? Numeroşi indivizi şi organizaţii câştigă sume importante de bani din videoclipurile pe care le încarcă în social media. Nimic nu-i împiedică însă pe alţi oameni sau organizaţii să copieze respectivul material video şi să-l încarce pe o altă platformă. Astfel, anumite materiale video pot ajunge să atragă milioane de accesări fără ca vreun ban să ajungă la creatorul de conţinut. Organizaţiile de presă încarcă numeroase clipuri video pe reţelele sociale dar şi retransmit clipuri realizate de terţe persoane, iar juriştii din întreaga lume se întreabă cine deţine dreptul de proprietate asupra acestor materiale, conform FTI.
