Tensiuni între două dintre cele mai puternice femei din UE. Cum s-a produs ruptura dintre Giorgia Meloni și Ursula von der Leyen

Meloni a luat măsuri legale împotriva jurnaliștilor, invocând defăimarea, care este o infracțiune pedepsită cu închisoarea în Italia. Iar numirea de loialiști în funcții de conducere la radiodifuzorul de stat, Rai, a dus la plecarea unor jurnaliști de top. De când a fost publicat raportul CE, Meloni a trimis o scrisoare către von der Leyen, în care i-a spus că îngrijorările și criticile din document sunt din raport au dus la „atacuri stângace și ipocrite” ale jurnaliștilor.

Citește și: Legea europeană privind inteligența artificială intră în vigoare

Aceasta este cea mai recentă interacțiune într-o relație între cei doi lideri care se deteriorează. În cele două săptămâni de când membrii Parlamentului European au confirmat-o pentru un al doilea mandat pe Ursula von der Leyen, Guvernul Meloni a continuat să se certe cu reprezentanții Comisiei Europene, trăgândsemnale de alarmă asupra unei relații care mai demult era văzută ca fiind una civilizată și de conveniență. Oficiali și diplomați de rang înalt ai UE au pus la îndoială înțelepciunea de a respinge public pe von der Leyen.

„Ceea ce a făcut Meloni a fost pur și simplu stupid”, a spus un diplomat de rang înalt al UE, după votul în Parlament. „A irosit atât de mult capital politic în câteva săptămâni.”, relatează Politico. În perioada premergătoare votului privind al doilea mandat din luna iunie, Ursula von der Leyen a petrecut luni bune făcând tot posibilul să construiască legături cu Meloni.

Cele două au supravegheat împreună un punct de intrare pentru migranți în Italia. Blocul comunitar a prezentat condoleanței comunităților italiene afectate de inundații, iar von der Leyen a participat la discuțiile lui Meloni la Roma privind strategia sa politică extinsă pe continentul african. Pe urmă, Meloni s-a abținut când liderii UE au votat pentru al doilea mandat al lui von der Leyen, supărată pentru că a fost exclusă dintr-o înțelegere de culise încheiată la Bruxelles de conservatorii de centru ai lui von der Leyen, liberalii președintelui francez Emmanuel Macron și socialiștii cancelarului german Olaf Scholz.

La acel moment, se credea că partidul său, Frații Italiei, o vor susține în continuare pe von der Leyen, atunci când va avea loc votul în Parlamentul European, însă nu a făcut-o. Lorenzo Castellani, profesor de politică la Universitatea Luiss din Roma, a declarat că Meloni „și-a construit credibilitatea în cercurile diplomatice și financiare, precum și în Comisie și a beneficiat de numeroase concesii, inclusiv în ceea ce privește fondul de redresare (al UE privind coronavirusul) și migrația.” Acum „a aruncat-o la gunoi.”

Votul pentru von der Leyen a pus-o pe Meloni la răscruce de drumuri, forțată să aleagă între a-și consolida locul ca o principală voce moderată în afacerile europene și dorința ei instinctivă de a rămâne un privitor extern combativ și radical.

De când a devenit prim-ministru în 2022, Meloni a condus un guvern de dreapta care a ordonat reținerea automată a migranților și a limitat drepturile parentale și reproductive ale cuplurilor de același sex. În Europa, partidul ei s-a opus Pactului Verde European și a fost împotriva includerii dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE.

Criticii Giorgiei Meloni au prezentat tensiunile cu von der Leyen drept o dovadă a marginalizării Italiei în Europa. Deputatul italian Riccardo Magi, un om de centru și critic vocal al Giorgiei Meloni, a spus că aceasta „face pe victima, fiind reacția cuiva care intenționează să joace rolul de privitor extern.”

Totuși, von der Leyen și Meloni au nevoie una de cealaltă. Comisia Europeană a fost uimită de reacția Romei la raportul privind statul de drept, mai ales că raportul a fost pregătiti în consultare cu guvernul italian.

Într-o vizită oficială în China săptămâna aceasta, Meloni a încercat să atenueze tensiunile, spunând că scrisoarea ei nu este „o dovadă a tensiunilor, ci o reflecție asupra manipulării unui document tehnic, în care accentele critice nu sunt ale Comisiei, ci de la părțile interesate,” despre care ea a susținut că ar veni din partea presa de stânga din Italia.

Principalul nume vehiculat pentru acest post este ministrul afacerilor europene, Raffaele Fitto, care este bine văzut la Bruxelles. Dacă Meloni va propune o figură mai de dreapta, von der Leyen ar putea să o pedepsească pe Meloni cu noul portofoliu simbolic de comisar european pentru Mediterană, potrivit diplomaților.

Deși Italia a fost una dintre țările care au cerut un portofoliu pentru Mediterană, din postura unei țări puternic îndatorate, prioritățile sale europene sunt mai mult economice, așa că guvernul speră la un post de comisar economic de mare calibru. De asemenea, nu este încă clar câtă influență politică și ce atribuții va avea noul portofoliu pentru Mediterană. Dar este vorba despre mai mult decât funcții și influență. Italia are a doua cea mai mare datorie publică din Europa și un deficit care depășește limitele UE.

Acest lucru pregătește Roma pentru un conflict cu executivul european, deoarece noile reguli fiscale prevăd pedepse pentru țările cu deficite mari. Obstacolele pe drum ar putea adăuga presiune asupra Italiei.

„Dacă există o criză financiară care crește costul datoriei Italiei și nefăcând parte din majoritate ar putea avea repercusiuni, în special dacă regulile privind datoria și termenele Planului de Redresare sunt strict aplicate”, a spus Castellani.

Maurizio Gasparri, din partidul de centru-dreapta Forza Italia, care face parte din coaliția de guvernare a lui Meloni, cât și din grupul politic al lui von der Leyen în Parlamentul European, PPE, a minimalizat impactul negativ asupra Italiei.

„Nu cred că va exista un impact negativ, având în vedere relațiile bune dintre von der Leyen și Meloni, rolul central al Forza Italia în [Partidul Popular European] și rolul Italiei ca membru fondator al UE. Din toate aceste motive, cred că Italia va rămâne centrală în viața UE,” a spus el. Alții au subliniat că relația este într-un punct de cotitură, iar Meloni va trebui să decidă în ce direcție va merge.

„Vom vedea care Meloni va răsări din această situație: cea de extremă-dreapta de care ne-am temut mereu sau cea pragmatică pe care am ajuns să o cunoaștem?” a spus un diplomat al UE, care nu a vrut să fie citat cu numele, pentru a putea vorbi deschis.