În aşteptarea rezultatelor referendumului pe tema independenţei Kurdistanului irakian, tensiunile au crescut şi mai mult la Bagdad, care a dispus desfăşurarea armatei în zonele disputate între puterea centrală şi această regiune autonomă, relatează AFP preluat de news.ro
Dacă verdictul acestui scrutin, aşteptat marţi seara, nu lasă vreo urmă de îndoială, în contextul în care majoritatea kurzilor se află în tabăra ”da”, visul lor de independenţă vechi de un secol nu se va transforma în realitate în viitorul apropiat.
Preşedintele Kurdistanului irakian Massoud Barzani a declarat că acest vot nu va fi urmat imediat de o declaraţie de independenţă, ci va marca începutul unor ”discuţii serioase” cu Bagdadul în vederea soluţionării contencioaselor.
Însă aceste ”discuţii” vor fi tensionate, iar riscul unei escaladări este mare, în faţa refuzului puterii centrale de a vedea Irakul amputat de regiunea sa de nord.
La doar câteva ore după începerea referendumului, luni, Parlamentul irakian de la Bagdad – în prezenţa deputaţilor arabi şi în absenţa colegilor lor kurzi -, a adoptat o rezoluţie ”care cere comandantului suprem al armatei (premierul Haider al-Abadi) să desfăşoare forţele în toate zonele” disputate de Bagdad şi regiunea Kurdistan.
WASHINGTONUL, ”PROFUND DEZAMĂGIT”
Aceste regiuni sunt bogata regiune petrolieră Kirkuk şi sectoare din Ninive, Diyala şi Saladin. Cea mai mare parte a lor a fost cucerită de către peshmerga – combatanţi kurzi – în 2014, în contextul unui haos care a domnit în ţară după ofensiva jihadiştilor din gruparea Statul Islamic.
”Dacă există înfruntări în aceste zone, sarcina forţelor federale va fi să aplice legea”, a precizat un purtător de cuvânt al biroului premierului irakian pentru AFP.
Din punct de vedere constituţional, Guvernul este obligat să se conformeze acestui vot al deputaţilor, însă această desfăşurare nu a fost constată luni pe teren.
În străinătate, acest scrutin organizat de către Barzani a fost din nou criticat luni.
”Statele Unite sunt profund dezamăgite de decizia Guvernului regional al Kurdistanului de a ţine astăzi (luni) un referendum unilateral cu privire la independenţă”, a anunţat luni seara într-un comunicat Departamentul de Stat, exprimându-şi temea că acest scrutin ar putea ”să amplifice instabilitatea şi dificultăţile” în regiune.
”Statele Unite susţin un Irak unit, federal, democratic şi prosper”, a insistat diplomaţia americană.
Acest referendum, denunţat dur de premierul irakian drept o ”decizie unilaterală care afectează unitatea Irakului şi securitatea sa, dar şi securitatea regiunii”, a fost respins, de asemenea, de Turcia, Siria şi Iran, alte trei ţări care au minorităţi kurde.
PREZENŢĂ LA URNE 72.16%
În opinia Bagdadului, Ankarei, Damascului sau Teheranului, riscul este clar. Acest scrutin poate fi o pată de ulei, iar harta regiunii, trasată după Primul Război Mondial, pe ruinele Imperiului Otoman, riscă să fie retrasată. Kurzii nu au acceptat vreodată această hartă, rezultată în urma Tratatului de la Lausanne din 1923. Statul lor a fost împărţit atunci în patru.
La New York, secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a declarat din nou ”îngrijorat” de riscul destabilizării şi a îndemnat la ”dialog şi compromis”.
În faţa acestei provocări lansate de kurzii din Irak, Iranul şi-a închis imediat frontierele aeriene cu regiunea autonomă, prin care era trimis combustibilul kurd către pieţele de la Golful Persic.
Turcia a anunţat şi ea închiderea frontierei terestre cu Kurdistanul. Ankara a ameninţat de asemenea să oprească exporturile petroliere ale Kurdistanului, ceea ce ar asfixia aproape total economia acestei regiuni.
După eşecul unui plan de împărţire a veniturilor sale petroliere cu Bagdadul, Kurdistanul exportă 550.000 din cei 600.000 de barili pe zi via oleoductul care leagă Kirkukul de terminalul turc de la Ceyhan (sud).
Cele 12.072 de secţii de votare instalate în întregul Kurdistan irakian s-au închis la ora 16.00 GMT (19.00, ora României), după prelungirea cu o oră a consultării, din cauza afluxului alegătorilor.
Peste 3,3 milioane de persoane s-au prezentat la urne, reprezentând 72,16% din alegătorii înscrişi, potrivit Comisiei electorale.
ARABII ŞI TURKEMNII, ABSENŢI
Mulţimi de oameni s-au masat încă de luni dimineaţa la secţiile de voatre la Ebril, Suleimaniyeh şi Dohuk – cele trei provincii care formează regiunea Kurdistan, dar şi în zone disputate cu Bagdadul.
La Erbil, în faţa celei mai importante secţii de votare, a fost sacrificată o vacă. ”Aceasta este naşterea statului. Tradiţia la naşteri este să fie tăiată la gât o vacă”, a declarat Dalgach Abdallah, un avocat în vârstă de 27 de ani.
Massoud Barzani, zîmbind, îmbrăcat în port tradiţional, a votat dimineaţa.
În provincia disputată Kirkuk, situată în afara Kurdistanului, afluenţa a fost mare în cartierele kurde, unde alegătorii au votat arborând steaguri, pe muzică şi trăgând focuri de armă pentru a-şi exprima bucuria.
”Dacă aş avea 20 de degete aş vota de 20 de ori pentru statul meu”, a declarat Ibtissam Mohammad, în vârstă de 45 de ani, după ce şi-a înmuit degetul în tuş, l-a pus pe buletin şi l-a introdus în urnă.
Însă în acest oraş disputat, arabii şi turkmenii au boicotat urnele.
”Mi se pare că identitatea, naţionalitatea, patrimoniul şi istoria mea vor fi pierdute”, a deplâns Abdallah Aouji, un profesor turkmen în vârstă de 42 de ani.
