THE FINANCIAL TIMES: Putin își epuizează opțiunile

Frecvența și acuratețea tot mai mari cu care lovesc dronele cu rază lungă ale Ucrainei au provocat în Rusia cea mai gravă criză a combustibilului din ultimele decenii. Au indus totodată sentimentul tot mai pregnant că inițiativa în război se mută în cealaltă tabără. Mark Carney, premierul Canadei, declara luna trecută: „Noi, germanii, britanicii, francezii cu toții credem că tendința s-a schimbat […] Putin va pierde”.

Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate

Însă puțini sunt cei care cred că Putin va accepta pur și simplu înfrângerea, astfel că liderii vestici sunt pregătiți pentru o vară a escaladării. Unul dintre ei afirma: „Întrebarea pe care ne-o punem toți e ce va face Putin?”

În termeni generali vorbind, există două mari școli de gândire printre strategii occidentali. Prima consideră că intrăm într-o fază foarte periculoasă, întrucât Putin e încolțit și e probabil să reacționeze puternic și imprevizibil, într-o tentativă de a modifica direcția războiului. A doua școală argumentează că în realitate opțiunile viabile de escaladare ale lui Putin sunt cam limitate. Și, în consecință, pericolul mai mare e de fapt acela ca decidenții occidentali, speriați de perspectiva escaladării rusești, să pună presiune pe Kiev pentru a-l tempera.

În privința escaladării există patru variante principale. Prima o reprezintă acțiunile convenționale pe front. A doua o constituie armele nucleare. A treia ar fi un atac direct contra NATO. A patra e „războiul hibrid” – atacuri rusești clandestine împotriva infrastructurii sau unor indivizi din Occident.

Se anticipează că vara aceasta Rusia își va arunca noi trupe în „mașina de tocat carne” a frontului. Putin pretindea recent că armata lui a cucerit orășelul Kostiantinivka, un obiectiv important pentru Kremlin în regiunea estică Donețk. Pretenția a fost însă infirmată și ridiculizată de președintele Volodimir Zelenski. Vestul apreciază că Rusia pierde acum trupe mai rapid decât e capabilă să le înlocuiască – cam 35.000 de uciși și răniți pe lună. Circulă speculația că Putin ar putea decreta mobilizarea generală. Însă măsura ar risca să provoace o reacție adversă a populației.

După mai bine de patru ani de lupte costisitoare nu prea există indicii că Rusia s-ar afla în pragul unei realizări decisive. Dorința de răzbunare și escaladare a lui Putin s-ar putea manifesta în schimb prin lovituri mai puțin calibrate: cum au fost de pildă atacurile de săptămâna trecută cu drone și rachete care au omorât 30 de civili la Kiev. Însă, oricât de brutale ar fi, astfel de tactici nu au cum să schimbe mersul războiului.

Pe parcursul războiului Putin și apropiați ai lui au tot lăsat de înțeles că Rusia ar putea folosi arme nucleare tactice. Amenințări care sunt luate acum mai puțin în serios decât la începutul războiului. Decidenții occidentali cred că conducătorul chinez Xi Jinping l-a avertizat pe Putin să nu facă uz de arma nucleară. Și mai cred ei că Putin înțelege riscul unei intervenții directe a Vestului în război, în cazul în care el ar folosi arma atomică. Simpla frecvență a amenințărilor nucleare lansate de la Kremlin le-a erodat forța de intimidare. După cum s-a exprimat un responsabil occidental: „El și-a devalorizat moneda”.

Unii decidenți vestici se pregătesc în schimb pentru o provocare rusească vizând țările baltice ori Polonia. Responsabili letoni cu securitatea au afirmat că Rusia „pregătește provocări militare”, posibil împotriva țării lor.

Un atac rusesc direct pare improbabil. Dar strategii occidentali sunt îngrijorați demult de vreun soi sau altul de intervenție rusească disimulată drept represalii la o agresiune a NATO sau drept măsură menită a proteja o minoritate rusă din regiunea baltică. Ideea ar putea fi aceea de a provoca o criză militară și diplomatică de natură a-i învrăjbi pe aliații vestici, care ar putea duce la o presiune sporită a SUA asupra Ucrainei în vederea unor concesii teritoriale.

Dar chiar ar risca Putin așa ceva? În ultimii patru ani a evitat mereu confruntarea cu NATO, în ciuda îngrijorărilor că Rusia ar fi putut ataca linii și baze de aprovizionare cu arme a Ucrainei de pe teritoriul NATO. Escaladarea în regiunea baltică ar necesita totodată mutarea de trupe de pe frontul ucrainean. Putin ar mai trebui să țină cont și că deschiderea unui al doilea front, pe teritoriul NATO, ar putea degenera grav – riscând umilirea Rusiei.

Și astfel mai rămâne războiul hibrid. Din care am avut deja din belșug în ultimii patru ani. Printre episoadele lui mai celebre se numără complotul expedierii de bombe prin poșta DHL și tentativa de asasinare a șefului Rheinmetall, marele producător german de armament. Rusia continuă să spioneze ostentativ elemente esențiale ale infrastructurii occidentale, cum ar fi cablurile submarine și magistralele energetice.

Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate

Însă escaladarea hibridă vizând infrastructura civilă comportă și ea riscuri. Nu prea încape îndoiala că și Vestul ar putea replica pe măsură. Sunt responsabili cu securitatea care afirmă că de acum Rusia, America și aliații ei, respectiv China și-au plasat toate echivalentul cibernetic al unor bombe neexplodate în interiorul infrastructurii esențiale a celorlalți.

Putin are cu siguranță opțiuni de escaladare. Însă problema lui e aceea că toate sunt proaste. Totuși, nu prea există nici indicii că Putin ar fi pregătit să accepte o înfrângere. Astfel că Ucraina și susținătorii ei vestici se află în fața unei veri periculoase. Dacă o vor putea traversa – mărind concomitent gradual presiunea asupra Rusiei -, ei consideră că Putin și anturajul lui s-ar putea vedea siliți să accepte realitatea și să-și abandoneze obiectivele maximale nu mai târziu de sfârșitul anului. Finalul războiului din Ucraina s-ar putea să fi apărut în sfârșit la orizont, notează Gideon Rachman.