Regimul de la Teheran îi oferă fiului lui Khamenei funcția de lider într-o țară afectată de atacul americano-israelian și practic în război cu vecinii săi din Golf.
Alegerea lui Mojtaba Khamenei ca nou lider suprem iranian, urmându-i la putere tatălui său asasinat, reprezintă un triumf simbolic și real pentru continuitatea conservatoare într-un moment în care regimul se confruntă cu provocări fără precedent, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Totodată, această decizie suscită întrebări cu privire la modul în care principiul ereditar este în conformitate cu o ideologie revoluționară creată în 1979, care nu a prevăzut niciodată transmiterea postului de lider suprem din tată în fiu, se arată într-o analiză publicată în The Guardian.
O înfrângere pentru reformiști
Mojtaba Khamenei este considerat apropiat de aripa conservatoare a regimului, în special de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), cea mai puternică structură militară a statului.
Desemnarea lui reprezintă încă o înfrângere pentru reformiștii care au susținut că evoluția războiului impunea amânarea deciziei, cel puțin până la o reuniune completă a Adunării Experților, organismul clerical format din 88 de membri responsabili, conform Constituției Iranului, cu alegerea liderului suprem.
Hassan Rouhani, un fost președinte reformator, a atras atenția că alegerile organizate de adunare reprezintă o distragere a atenției într-un moment în care este esențial să se mențină unitatea națională. El a spus că orice anunț „ar trebui să vină la un moment potrivit, care să nu dăuneze atenției publice asupra apărării sacre”.
Însă susținătorii lui Khamenei au susținut că membrii adunării nu trebuie să se prezinte în persoană pentru a vota, având în vedere amenințarea pe care o reprezintă o astfel de reuniune. În schimb, secretariatul ar putea pur și simplu să declare că s-a ajuns la un consens.
„Numele lui Khamenei va continua”, a declarat Hosseinali Eshkevari, un membru al consiliului însărcinat cu alegerea unui nou lider, cu puțin timp înainte ca rezultatul să fie anunțat oficial.
Mojtaba Khamenei va fi, probabil, respins de Donald Trump, care l-a numit „inacceptabil”. Președintele SUA a insistat să joace un rol decisiv în alegerea noului lider iranian, în timp ce Israelul a amenințat că îi va ucide pe următorul lider suprem și pe cei care l-au ales.
Există forțe în Iran care cred că predarea puterii în timp de război unui personaj relativ novice va avea un efect negativ. Acestea considerau că eforturile de apărare ar trebui lăsate în mâinile forțelor armate și ale lui Ali Larijani, secretarul cu vastă experiență al consiliului suprem de securitate națională.
Khamenei, care a fost șef adjunct al cabinetului condus de tatăl său, era apropiat de mecanismele interne ale biroului liderului suprem și este prezentat ca o versiune reînnoită a acestuia.
Scuzele Iranului, o mișcare criticată
Iranul a fost condus de un consiliu temporar de conducere tripartit din care făcea parte și președintele Masoud Pezeshkian. Sâmbătă, Pezeshkian a făcut un efort fără sorți de izbândă de a reseta relațiile cu statele din Golf, cerându-le scuze pentru atacurile Iranului asupra teritoriului lor. El a anunțat că atacurile vor înceta dacă statele din Golf nu vor permite lovituri asupra Iranului din țările lor.
Comentariile lui Pezeshkian au venit după eforturile de mediere ale Rusiei și era așteptat un răspuns pozitiv din partea a cel puțin două state din Golf. Dar opoziția internă imediată față de poziția sa și atacurile continue asupra statelor din Golf au împiedicat acest lucru.
Trump a scris, de asemenea, pe Truth Social, numind mișcarea lui Pezeshkian o capitulare umilitoare – un ton triumfalist care i-a subminat și mai mult poziția lui Pezeshkian.
Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, a apărat decizia de a cere scuze vecinilor Iranului, menționând că în cultura iraniană a cere scuze este „un semn de demnitate și putere”.
Declarația lui Pezeshkian a fost imediat contramandată de armata iraniană, care consideră bazele americane din Golf drept ținte legitime. Până în prezent, 10.000 de clădiri civile au fost avariate în interiorul Iranului.
Armata a fost, de asemenea, indignată de afirmația lui Pezeshkian conform căreia Gărzile Revoluționare Islamice au tras după bunul plac.
Larijani a clarificat poziția Iranului într-un interviu televizat. „Le-am spus vecinilor noștri și repetăm: dacă o bază urmează să fie pusă la dispoziția americanilor de pe teritoriul vostru pentru a ataca Iranul de acolo, este dreptul nostru necontestat să răspundem la aceste baze. Am spus acest lucru clar și nu mințim”, a afirmat el.
„Nu are sens ca o țară să-și declare prietenia cu noi, dar în același timp baza sa este în mâinile inamicului pentru a ataca Iranul. Țările din regiune trebuie să împiedice SUA să le folosească teritoriul împotriva Iranului sau o vom face noi. Prestigiul Americii în regiune a fost distrus, iar aceste țări înțeleg acum că America nu mai este capabilă să le asigure securitatea”, a subliniat oficialul.
Iranul s-a pus rău cu toți vecinii
Surse militare au declarat că gama de atacuri asupra activelor americane din Golf va fi extinsă ca răspuns la atacul american asupra rafinăriilor de petrol și depozitelor de combustibil iraniene. Iranul a ripostat prin reducerea consumului maxim zilnic de benzină, dar a declarat că aprovizionarea este stabilă. Oficialii iranieni nu au negat că primesc ajutor din partea serviciilor secrete ruse.
Diplomații occidentali spun că nu au observat nicio scădere a capacității Iranului de a organiza atacuri cu drone și rachete și au avertizat că amploarea activelor militare revărsate în regiune nu sugerează că SUA intenționează să facă o declarație unilaterală cu privire la o victorie timpurie.
Larijani părea încrezător în interviul său televizat că societatea iraniană nu se va întoarce împotriva guvernului și a spus că planul lui Trump de a diviza țara într-un mozaic etnic va fi respins de iranieni, inclusiv de către kurzi.
În ciuda furiei crescânde față de Iran pentru că a focalizat atât de mult atacurile asupra statelor din Golf, cele mai multe guverne din regiune nu susțin încă o contraofensivă împotriva Teheranului care le-ar pune de partea SUA și a Israelului.
Iranul a recunoscut că 60% din rachetele și dronele sale au fost îndreptate către statele din Golf, comparativ cu 40% către Israel. Miniștrii de Externe din Liga Arabă s-au întâlnit duminică pentru a discuta opțiunile, un diplomat occidental declarând: „Răbdarea lor se epuizează. Atractivitatea economiilor lor și reputația de stabilitate sunt distruse.”
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Un rău mai mare la orizont pentru țările din Golf
Omanul le-a spus vecinilor săi că oferta Iranului privind programul său nuclear a fost serioasă în discuțiile care au fost întrerupte de atacul americano-israelian, însă orice înțelegere va trebui probabil să fie mult mai amplă și să includă un consiliu de cooperare Iran-Golf.
Guvernul Emiratelor Arabe Unite a descris atacurile iraniene ca fiind brutale și neprovocate și a susținut că peste 1.400 de rachete balistice și drone au fost îndreptate spre infrastructura sa, afirmând: „Aceste atacuri constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a cartei ONU, o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Emiratelor Arabe Unite și o amenințare directă la adresa securității și stabilității sale.”
În ciuda tuturor rezervelor lor cu privire la rolul Iranului în regiune, unii diplomați arabi consideră că riscul mai mare este ca Israelul să iasă întărit din acest război.
„Atacul continuu asupra Iranului nu este doar o aventură israeliană în care Netanyahu a reușit să atragă Statele Unite, ci o mișcare strategică americană planificată, în care Washingtonul a angajat Israelul ca partener regional, într-un pas major către transformarea Orientului Mijlociu, inclusiv a lumii arabe, într-o situație geopolitică regională pe care Israelul încearcă să o conducă”, a declarat Amr Moussa, fostul secretar general al Ligii Arabe.
