Rusia, care se întinde pe mai mult de jumătate din coastele arctice ale lumii, caută să beneficieze de pe urma creşterii accesibilităţii în această regiune în următorii ani, o schimbare determinată de încălzirea globală, relatează luni DPA, potrivit agerpres.
Peste 80 de procente din cantitatea de gaze naturale a Rusiei, una dintre principalele mărfuri de export ale ţării, provin din Arctica, potrivit strategiei pe 15 ani a Kremlinului pentru dezvoltarea regiunii, semnată de preşedintele Vladimir Putin în luna octombrie.
Citeşte şi: Nancy Pelosi rămâne preşedintele Camerei Reprezentanţilor în SUA
Ca urmare a temperaturilor arctice mai blânde, Ruta Mării Nordului, care cuprinde nordul îndepărtat al Rusiei şi leagă Europa de Asia, devine din ce în ce mai navigabilă pe măsură ce gheaţa se retrage. Utilizarea rutei “se va intensifica în urma schimbărilor climatice”, a indicat Kremlinul.
Această creştere a accesibilităţii vine însă cu un preţ, schimbarea climei favorizând condiţiile de producere a unor incendii, viituri şi dezastre naturale mai devastatoare în alte regiuni ale Rusiei, cea mai mare ţară din lume după suprafaţă.
Intensificarea furtunilor şi a activităţii valurilor în Arctica reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare, cu efect asupra dezvoltării regiunii, a declarat Dmitry Dobrynin, expert la Centrul pentru Studii Marine al Universităţii de Stat din Moscova.
“Într-adevăr, gheaţa marină se degradează”, a declarat Dobrynin pentru DPA, menţionând că “gheaţa a contribuit la reducerea amplorii valurilor”.
“Grupul meu de cercetare este foarte îngrijorat de fenomenul creşterii impactului valurilor asupra ţărmurilor, structurilor artificiale şi ambarcaţiunilor”, a precizat expertul.
În plus, o deversare masivă de motorină în Arctica în luna mai a provocat îngrijorarea ecologiştilor, potrivit cărora intensificarea activităţilor economice în regiune poate avea consecinţe catastrofale.
În respectivul incident, aproximativ 20.000 de tone de motorină s-au scurs dintr-un rezervor de la o centrală termică operată de gigantul minier rus Norilsk Nickel în Peninsula Taimîr.
“Este unul dintre cele mai importante accidente cu produse petroliere din regiunea arctică a Rusiei”, a precizat grupul ecologist Greenpeace într-un comunicat transmis la acel moment.
“Guvernul rus trebuie să regândească modelul economic naţional bazat pe combustibili fosili şi abuzuri asupra mediului”, a precizat Greenpeace.
Însă, economia naţională a Rusiei se bazează pe exporturile de mărfuri, în special pe cele de gaze naturale, petrol şi metale, precum nichelul extras de Norilsk Nickel, una dintre cele mai mari companii din Rusia.
Oraşul arctic Norilsk din Rusia, un “hub” al companiei miniere, este unul dintre cele mai poluate localităţi din lume. Aerul din zonă este încărcat cu toxine rezultate din topirea minereului de nichel.
Vor afecta astfel de realităţi Rusia anul acesta, când îşi asumă preşedinţia rotativă a Consiliului Arctic, o organizaţie interguvernamentală care cuprinde cele opt ţări cu acces la Arctica, inclusiv Statele Unite, Canada şi ţările nordice?
Pe perioada preşedinţiei sale până în 2023, Rusia intenţionează să se “concentreze asupra dezvoltării durabile economice, sociale şi de mediu”, a menţionat Consiliul Arctic într-un comunicat.
O prioritate pentru Rusia este dezvoltarea economică a Rutei Mării Nordului “ca linie naţională unificată de transport a Federaţiei Ruse”, potrivit comunicatului.
Întrebarea este cum va reuşi Rusia să echilibreze această dorinţă cu realitatea costurilor conexe.
Citeşte şi: Sudanul, Egiptul şi Etiopia continuă negocierile pentru barajul de pe Nil
În legătură cu efectele schimbărilor climatice, Putin a declarat într-o conferinţă de presă televizată, în urmă cu mai bine de un an, că Rusia s-a încălzit de cel puţin două ori mai rapid în comparaţie cu media la nivel mondial, notează DPA. Putin a precizat că o astfel de încălzire a reprezentat o cauză directă a intensificării incendiilor de vegetaţie şi a inundaţiilor.
Ministerul Mediului din Rusia a furnizat o evaluare similară într-un raport emis cu trei luni înainte. Potrivit acestuia, cei patru ani anteriori sunt cei mai călduroşi înregistraţi.
Creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră se numără printre factorii cheie care stau la baza schimbărilor climatice, se menţionează în raport.