În cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană avem foarte mulți copii care provin din familii vorbitoare de limbă rusă. Este o tendință înregistrată în ultimii ani, fapt ce denotă că limba română devine o limbă a posibilităților, a perspectivelor socio-economice și în regiunea transnistreană începe să se înțeleagă acest fapt.
Citeşte şi: America și surparea ordinii globale – Stiripesurse.md
Declarația aparține șefului Secției analitico-informaționale a Biroului pentru Politici de Reintegrare, Ivan Țurcan, care a precizat în cadrul unei emisiuni de la Moldova1.md că din 1990, așa-zisele autorități de la Tiraspol au încercat de mai multe ori să închidă aceste școli cu predare în limba română.
„De la înființarea acestora, tentative, presiuni au fost enorme și, grație patriotismului și dedicației administrațiilor instituțiilor de învățământ, părinților și copiilor care au dorit să-și facă studiile acolo, ei au rezistat și rezistă în continuare”, a spus Ivan Țurcan.
Reprezentantul Bpr precizează că deși tentantivele au evoluat într-o formă mai ușoară, ele oricum continuă a fi prezente, iar modalitățile la care recurge Tiraspolului sunt foarte multe.
„Aunci când vorbim despre educația în regiunea transnistreană, publicul larg își amintește de acele opt instituții de învățământ cu predare în limba română, pentru că ele sunt subordonate Ministerului Educației și Cercetării. În lipsa unui control efectiv asupra regiunii, avem mai puține informații despre ceea ce se întâmplă nu doar cu sistemul educațional de pe malul stâng, dar și pe alte compartimente. Atunci noi am putea lua act din informațiile care apar în spațiul public pentru a vedea anumite realități, fenomene care au loc. Deci, din informațiile pe care noi le cunoaștem din spațiul public, repet, în lipsa unui control efectiv, nu este posibil să se efectueze vizitele pentru a te documenta la fața locului. În regiune ar mai activa încă 150 de școli, dintre care practic 120 ar fi cu predare în limba rusă, aproximativ 20 în limba română, în baza grafiei chirilice, trei – în limba ucraineană. Altele fiind mixte, ceea ce în fapt ar însemna de fapt în limba rusă, mai degrabă. Aceasta, deși în regiune componența etnică este de 1/3 sau chiar și mai mult vorbitori de română, ruși și ucraineni. Deci vedem niște decalaje substanțiale”, a precizat Țurcan.
Oficialul a menționat că deși, situația cu privire la școlile din regiune este una dramatică, ea devine și mai dramatică atunci când vine vorba despre situația din învățământul preșcolar și la cel universitar, unde din aproximativ 20.000 de copii care frecventează instituțiile preșcolare în regiune, aproximativ 19.000 le frecventează pe cele rusești.