Peste 2.100 de dosare cu documente false au fost identificate în ultimii patru ani în procedura de redobândire a cetățeniei române, iar peste 28.000 de cereri au fost respinse în ultimii cinci ani. Datele apar în răspunsurile oficiale transmise deputatului Valeriu Munteanu de către Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe din România.
Potrivit informațiilor comunicate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, numărul cererilor depuse de cetățeni ai Federației Ruse a crescut puternic după 2022: de la 977 dosare în 2020 la 6.658 în 2023. În 2024 au fost înregistrate 4.574 de cereri, iar în 2025 – 1.795. Și în cazul cetățenilor din Belarus s-a constatat o creștere semnificativă, cu un vârf în 2023 – 692 de cereri.
Ministerul Justiției confirmă că, în perioada 2022–2025, au fost identificate 2.168 de dosare care conțineau documente false: 148 în 2022, 680 în 2023, 664 în 2024 și 676 în 2025. Instituția nu precizează din ce state proveneau solicitanții implicați în aceste cazuri. În același interval, peste 28.000 de cereri de redobândire a cetățeniei române au fost respinse pentru neîndeplinirea condițiilor legale.
Zeci de mii de anulări de domiciliu în 2025
Ministerul Afacerilor Interne a raportat că, în anul 2025, au fost înregistrate 143.831 de situații privind anularea domiciliului în România, dintre care 70.860 au fost dispuse efectiv.
Aceste măsuri vizează situațiile în care autoritățile au constatat că domiciliul declarat nu corespunde realității – cazuri cunoscute drept „domiciliu fictiv”. Anularea domiciliului nu echivalează cu retragerea cetățeniei, însă poate afecta valabilitatea actelor de identitate și dreptul de stabilire în România.
Tot MAI a confirmat că peste 8.700 de documente de identitate românești au fost ridicate ca neconforme cu realitatea, în urma verificărilor efectuate.
În contextul acestor controale, au existat situații în care persoane care au redobândit legal cetățenia română și au obținut domiciliu în România au fost afectate de anulări administrative ale domiciliului.
Autoritățile române susțin că intensificarea verificărilor vine pe fondul creșterii tentativelor de fraudă după 2022, iar sistemul de cetățenie a fost supus unei presiuni sporite în contextul regional.
