”Trăim cu toții în istorie. Multe dintre problemele cu care ne confruntăm, precum și oportunitățile care ni se oferă, nu sunt determinate de alegerile noastre sau de locul ori guvernarea sub care trăim, ci de epoca particulară a evenimentelor umane cu care se întâmplă să coincidă viețile noastre”, notează în The Guardian scriitoarea britanică Naomi Alderman.
Epoca actuală poate fi numită Criza Informației, sugerează Alderman, autoare a cărții ”Don’t Burn Anyone at the Stake Today (and Other Lessons from History About Living Through an Information Crisis)” lansate în 2025, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Potrivit autoarei, suntem copleșiți de un flux uriaș de informații pentru care nu avem încă structuri sociale și cognitive adecvate, iar acest val informațional ne provoacă anxietate, furie și sentimentul că suntem depășiți.
Putem posta online o idee auzită des în cercul nostru, iar apoi să fim criticați de zeci de oameni care ne spun că e greșită, învechită sau părtinitoare. Asta ne poate face să ne simțim nesiguri, speriați sau deconectați de lume.
La fel se întâmplă și invers: descoperim opiniile altora și realizăm că persoane pe care le plăceam au idei pe care le considerăm stupide sau ofensatoare: sindromul „Îl plăceam pe unchiul Bob până i-am văzut postările pe Facebook”, explică ea.
În continuare, Alderman ne oferă 12 sfaturi pentru a supraviețui crizei informației:
1. Alege surse de verificare de încredere. Într-o epocă cu informații științifice accesibile, există și falsuri convingătoare. Este important să folosim fact-checkeri recunoscuți și să înțelegem că verificarea este o abilitate dificilă.
2. Observă ce simți înainte de a distribui informații. Emoțiile puternice sunt un semnal de alarmă. Dacă un conținut îți confirmă perfect prejudecățile sau te scandalizează, oprește-te și verifică.
3. Evită să-i faci de rușine pe alții online. Corectarea greșelilor ar trebui făcută discret. Expunerea publică înrăutățește atmosfera și distruge relații.
4. Acordă instituțiilor care furnizează în mod obișnuit informații de încredere prezumția de bună-credință. De la instituții media, la instituții ștințiifice și ONG-uri, oricine poate greși; important este modul în care își corectează erorile. Nu lăsa ca o greșeală să invalideze eforturile lor bine intenționate.
5. Nu „citi ca să te enervezi”. Internetul oferă exact opiniile care ne stimulează indignarea. Aceasta erodează realitatea și favorizează dezumanizarea celor care gândesc diferit.
6. Recunoaște umanitatea celorlalți. Nu toți cei care greșesc sunt „imbecili”; majoritatea oamenilor au motive rezonabile pentru opiniile lor.
7. Ignoră opiniile neexperților. Ia în serios emoțiile oamenilor, dar nu acorda aceeași greutate opiniilor lor, dacă nu sunt specialiști.
8. Folosește telefonul cu moderație. Smartphone-urile nu sunt proiectate pentru binele nostru. Ar trebui tratate cu precauție sau chiar abandonate, dacă devin dăunătoare.
9. Limitează social media. Ideal ar fi să putem filtra strict ceea ce vedem. Protejarea relațiilor poate însemna evitarea expunerii continue la opiniile politice ale apropiaților. Mai important: vezi oamenii în persoană.
10. Nu izola complet copiii de Internet. Avem nevoie de treceri graduale, nu de extreme. Copiii trebuie să aibă acces controlat și adaptat vârstei, nu o prăpastie între „conținut pentru copii” și „întregul internet”.
11. Sprijină legi mai bune. Avem nevoie de reglementări care să permită utilizatorilor controlul real asupra smartphone-urilor și platformelor sociale.
12. Evită certurile inutile. Discuțiile sensibile au sens doar în relații reale. Nu trata oamenii ca simboluri ale unei tabere opuse. Nu coborî standardele morale doar pentru că „ceilalți” o fac.
