Reforma pieței muncii, protecția copilului, combaterea violenței în familie și egalitatea de gen sunt câteva dintre domeniile-cheie în care Republica Moldova trebuie să înregistreze progrese reale în parcursul spre aderarea la Uniunea Europeană. Într-un interviu oferit Agenției de presă IPN, Cristina Jandîc, secretar general adjunct la Ministerul Muncii și Protecției Sociale vorbește despre provocările sistemului social, proiectele aflate în derulare, eforturile de transpunere a legislației europene, precum și despre rolul crucial al diasporei în modernizarea țării.
Doamnă Jandîc, segmentul muncii și protecției sociale este important într-un stat, mai ales în contextul integrării în Uniunea Europeană. Ce progrese s-au făcut în acest domeniu?
Într-adevăr, integrarea europeană este o prioritate națională, iar în acest moment avem o șansă unică și deschiderea totală a partenerilor noștri din Uniunea Europeană, pentru a face tot posibilul ca Republica Moldova să se integreze până în 2030 și să devină stat membru al Uniunii Europene.
Vreau să menționez că autoritățile publice centrale, inclusiv Ministerul Muncii și Protecției Sociale, sunt implicate deplin în acest proces. În prezent, suntem în plină pregătire pentru reuniunea de screening bilateral pe capitolul 19 – Politică socială și ocuparea forței de muncă –, care va avea loc la Bruxelles. Vom merge acolo cu o echipă extinsă, nu doar de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ci și din cadrul altor autorități publice centrale responsabile de domeniile adiacente. Vom prezenta colegilor noștri din UE unde ne aflăm, ce am realizat până în prezent și ce mai avem de făcut, în urma acestor reuniuni de screening. Uniunea Europeană ne va evalua progresele, iar această evaluare ne va ajuta să ne disciplinăm și să ne facem „temele pentru acasă” cât mai bine, astfel încât până în 2030 să fim pregătiți pentru aderare.
Citește și:
Trebuie să menționez că am participat deja la reuniuni de screening pe alte capitole, cum ar fi capitolul 23, unde am prezentat aspecte ce țin de protecția copilului, protecția persoanelor cu dizabilități și asigurarea egalității de gen între femei și bărbați. De asemenea, în decembrie am participat la reuniunea de screening bilateral pentru capitolul 2 – Libera circulație a lucrătorilor –, unde am vorbit despre progresele înregistrate, dar și despre ce mai rămâne de realizat.
Prin urmare, vreau să subliniez că eforturile depuse până în prezent de întregul corp al funcționarilor publici din Republica Moldova sunt semnificative. Lucrăm nu doar la aceste prezentări de țară prin care arătăm clar realizările noastre, ci și la transpunerea legislației Uniunii Europene. Acest exercițiu este foarte complex. Presupune, în primul rând, analiza legislației europene, înțelegerea realităților din Republica Moldova și adaptarea corespunzătoare. Dar cea mai mare provocare, trebuie să recunosc, este asigurarea implementării tuturor regulamentelor și directivelor UE transpuse. Provocarea principală rămâne consolidarea capacității autorităților publice centrale, a agențiilor subordonate și a corpului de funcționari publici, astfel încât să înțeleagă legislația europeană și să o implementeze eficient.
Cred, totodată, că responsabilitatea implementării revine fiecărui cetățean. Este important ca toți să înțelegem că integrarea europeană este o prioritate de țară și să contribuim, fiecare după posibilități, la acest proces. Comunicăm pe larg cu societatea civilă activă în diverse domenii – cum ar fi protecția copilului, protecția persoanelor cu dizabilități etc. – precum și cu partenerii noștri sociali, sindicatele și patronatele, pentru a ne asigura că în procesul de transpunere a legislației consultăm în mod real și extins societatea. Acest exercițiu nu implică doar funcționarii publici – implică întreaga țară. Iar aici este esențial ca toți să contribuim.
Ați spus că cea mai mare provocare nu este, de fapt, plierea legislației pe standardele europene, ci implementarea efectivă a acesteia și obținerea unor rezultate vizibile pentru omul de rând. În acest proces de implementare, unde întâlniți cea mai mare rezistență?
Cred că, totuși, capacitățile administrației publice centrale, volumul de lucru cu care ne confruntăm, dar și resursele limitate reprezintă cea mai mare provocare. Sunt sigură că și alți colegi de-ai mei, cu care veți realiza aceste interviuri, vă vor semnala probleme similare. Din păcate, nu avem suficiente „mâini” care să ne ajute în acest proces.
Vă referiți la persoane calificate?
Exact. Avem nevoie de persoane care să cunoască bine limba engleză, care să înțeleagă atât legislația Republicii Moldova, cât și legislația Uniunii Europene, și care să aibă capacități analitice dezvoltate. Cu această ocazie, facem și un apel către cetățenii noștri din diaspora care doresc să revină în Republica Moldova: vrem să le transmitem că există oportunități reale de a se implica activ în acest proces. La Ministerul Muncii și Protecției Sociale, suntem deja patru persoane – eu și încă trei colegi – din echipa de management, care am revenit din diaspora, pentru a contribui la modernizarea țării.
Ce v-a motivat să reveniți?
Păi, cred că asta înseamnă să ne ajutăm țara. Este, după cum spuneam, un moment istoric. Nu am mai avut niciodată o asemenea deschidere din partea partenerilor noștri europeni și nu știm dacă o vom mai avea. De aceea, cred că trebuie să depunem cu toții eforturi pentru a valorifica această oportunitate.
Cu siguranță, în afară de acest spirit civic, care v-a motivat să vă întoarceți, au existat și alte motive care v-au determinat să faceți această alegere — să renunțați la un trai european și să reveniți acasă, într-o țară mică și săracă, precum Republica Moldova. Cum îi putem motiva pe tineri să revină din diaspora și să își pună eforturile în slujba dezvoltării de aici?
Da, în contextul în care ne pregătim să devenim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, nu vom mai putea împiedica libera circulație a lucrătorilor — și nici nu este acesta scopul nostru. Scopul nostru este să creăm locuri de muncă și un trai decent, atractiv, pentru cetățenii Republicii Moldova, astfel încât ei să aleagă de bunăvoie să revină acasă.
Eu, la fel ca și colegii mei care s-au întors din diaspora, am simțit că avem în față o oportunitate, poate chiar o fereastră de oportunitate. Avem premisele necesare pentru a ne realiza potențialul și a aplica cunoștințele dobândite peste hotare în beneficiul țării noastre.
După cum spuneam, nu este neapărat o lipsă acută de oameni, dar este o nevoie de mai multe persoane bine pregătite. Sunt posturi vacante în toate autoritățile publice centrale, inclusiv la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Dorim să facem un apel către toți cei interesați să aplice și să devină parte a echipei — nu doar a Ministerului, ci și a Guvernului, care muncește pentru acest parcurs european.
Ați spus că urmează să plecați curând la Bruxelles pentru a prezenta acel raport de activitate, progresele pe care le-am făcut aici, în Republica Moldova, la acest capitol, și că vom fi evaluați. Considerați că, ținând cont de resursele pe care le avem, s-a făcut suficient până acum? Cât de mult am avansat în această zonă?
Eu cred că am avansat considerabil.
În ce aspecte s-au înregistrat cele mai mari progrese, în opinia dumneavoastră?
Am revizuit în totalitate legislația muncii, astfel încât să o aliniem la standardele Uniunii Europene. Desigur, mai avem multe de făcut pentru a finaliza transpunerea integrală a legislației europene. Avem un plan clar: până în 2027, cât timp este în vigoare Planul Național de Aderare la UE, ne propunem să transpunem întreaga legislație relevantă.
Scopul este să asigurăm o protecție mai bună atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Printre progresele importante se numără introducerea prevederilor privind protecția tinerilor la locul de muncă, reglementarea muncii pe platformă, a statutului de lucrători independenți, precum și a detașării transnaționale. De asemenea, am implementat regimul flexibil de muncă și am creat servicii alternative pentru părinții care doresc să-și ducă copiii la creșă sau să beneficieze de servicii similare.
Sunt pași concreți și vizibili. Avem deja în vigoare un Program Național privind Drepturile Copilului, un Program Național pentru Egalitatea de Gen între femei și bărbați și un alt program dedicat îmbunătățirii condițiilor de sănătate și securitate la locul de muncă.
Cu toate aceste progrese, știm că mai sunt multe de realizat. În aprilie, la Bruxelles, vom prezenta toate aceste realizări, dar și ceea ce ne-am propus să facem în continuare. Suntem conștienți de responsabilitatea acestui proces.
Dincolo de perfecționarea cadrului normativ, care este un proces în desfășurare și pentru care, evident, mai este mult de muncă, trebuie să recunoaștem că avem în continuare probleme majore legate de securitatea și protecția la locul de muncă. Ne referim inclusiv la atitudinea angajatorilor față de angajați, la crearea unui mediu de lucru armonios, care să contribuie la sănătatea fizică și mentală. De exemplu, prezența unui psiholog în companiile mari sau aplicarea unor strategii de management care să motiveze angajații și să le asigure un confort sporit, în vederea creșterii productivității. Cum credeți, cât de curând vom îndeplini și aceste obiective?
Ați menționat un subiect extrem de important – securitatea și sănătatea la locul de muncă. Aș vrea să subliniez că Republica Moldova a transpus deja o mare parte dintre directivele și regulamentele Uniunii Europene în acest domeniu. Însă, așa cum ați punctat corect, avem încă deficiențe la nivel de implementare.
În acest sens, colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri de dezvoltare – Uniunea Europeană, Organizația Internațională a Muncii și alții – pentru a consolida capacitățile Inspectoratului de Stat al Muncii și ale inspectorilor de muncă. Obiectivul nostru este ca aceștia să poată efectua controale eficiente, să colaboreze activ atât cu angajatorii, cât și cu angajații, și să contribuie la dezvoltarea unor campanii de informare publică, astfel încât toți actorii implicați să își cunoască drepturile și obligațiile.
Desigur, mai sunt multe de făcut, dar suntem deja pe un drum corect. Spre exemplu, recent, inspectorii de muncă au fost dotați cu camere de corp, pentru a asigura transparență în timpul controalelor. În anul trecut, Inspectoratul de Stat al Muncii a depistat peste 2.000 de cazuri de muncă nedeclarată – mai mult decât în ultimii 10 ani cumulat. Acest lucru arată că eficiența activității Inspectoratului este în creștere.
Totodată, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a reușit în anul trecut să plaseze în câmpul muncii peste 16.000 de șomeri, iar pentru anul curent ne propunem să depășim pragul de 20.000, inclusiv în rândul persoanelor vulnerabile – cum sunt cele cu dizabilități.
Toate aceste rezultate le obținem în parteneriat cu donatorii și prin lansarea unor campanii de informare în masă despre programele active ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Aș vrea să revin puțin la subiectul protecției sociale și al securității la locul de muncă. În cazul în care un angajat al unei companii se confruntă cu o ilegalitate la locul de muncă, unde se poate adresa? Și există astfel de sesizări?
Vă asigur că primim numeroase petiții și sesizări din partea angajaților. Dacă este vorba despre nerespectarea legislației muncii, atunci Ministerul Muncii și Protecției Sociale este instituția care le primește, le examinează și oferă răspunsuri în termenul legal. Dacă sesizările vizează aspecte ce țin de competența Inspectoratului de Stat al Muncii, atunci implicăm inspectorii de muncă în soluționarea cazurilor. Fiecare adresare a cetățenilor este tratată cu seriozitate și primește un răspuns în timp util.
De asemenea, zilnic avem cetățeni care vin în audiență la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Este un canal important, prin care oamenii își exprimă problemele și primesc sprijin direct din partea noastră.
Oamenii au încredere în instituție și în faptul că autoritățile le vor soluționa problema?
Cu siguranță, da. De-a lungul timpului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a demonstrat că este alături de cetățeni. Toate prestațiile sociale oferite de minister au fost majorate în ultimii ani. De exemplu, indemnizația unică la nașterea copilului a crescut cu 83% față de anul 2020, ajungând în 2024 la 20.000 de lei, iar anul acesta a fost majorată la 21.350 de lei. Pensile și alocațiile sunt indexate anual.
Pe lângă programul de compensații pentru perioada rece, avem și programe de plăți unice destinate pensionarilor, familiilor cu copii și celor care au în întreținere persoane cu dizabilități. Cetățenii ne scriu, dar vin și personal la minister. Avem zilnic interacțiuni directe cu oamenii și încercăm să le oferim sprijin concret.
Ați atins subiectul protecției copilului, care, în opinia mea, este poate cel mai dureros și mai sensibil din întreg domeniul social. Trei din zece copii trăiesc în sărăcie extremă. Fiecare al treilea copil din Republica Moldova duce lipsă de lucruri esențiale pentru dezvoltarea și creșterea lui. Totodată, ne confruntăm și cu un risc major de declin demografic. Și apare o întrebare firească: cum îi motivăm pe oameni să aibă mai mulți copii, dacă în Republica Moldova, din păcate, copiii nu sunt încă o prioritate reală?
Problemele menționate sunt complexe și de amploare. Într-adevăr, ne confruntăm cu îmbătrânirea populației, migrația și declinul demografic. Din anii ’90 și începutul anilor 2000, mulți tineri au emigrat, lăsându-și adesea copiii în grija bunicilor, mai ales în mediul rural, ceea ce a avut un impact negativ asupra bunăstării celor mici.
Această problemă nu poate fi soluționată rapid — necesită timp și eforturi consolidate. Guvernul Republicii Moldova consideră copiii o prioritate. Cunoaștem foarte bine provocările și vom putea contracara această realitate doar dacă vom crea locuri de muncă acasă, astfel încât tinerii să revină, să întemeieze familii aici, să aibă încredere în sistemele noastre de sănătate și educație. Avem un program național pentru protecția copilului și înregistrăm progrese semnificative, dar mai este mult de muncă.
Și trebuie să adăugăm și problema violenței în familie, de care se lovesc mulți copii. În acest domeniu avem lacune mari. Știm că în țările membre ale Uniunii Europene astfel de cazuri sunt tratate cu maximă seriozitate. Dacă vrem să devenim membri ai Uniunii Europene, trebuie să aplicăm aceleași standarde. Cum sunt protejați copiii care se confruntă cu violență în Republica Moldova?
În Republica Moldova funcționează „Telefonul Copilului” — numărul 116111 — la care orice copil poate suna gratuit pentru a raporta probleme, inclusiv cazuri de violență în familie, sau pentru a cere sprijin psihologic. Este un serviciu confidențial, unde copilul poate primi răspunsuri la întrebări pe care poate nu are curajul să le adreseze părinților sau profesorilor.
În cadrul reformei „Restart” inițiate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, anul trecut aveam activi peste 150 de specialiști în protecția copilului, iar obiectivul nostru este să ajungem la 300 până la sfârșitul anului 2027. Acești specialiști sunt instruiți să ofere sprijin personalizat fiecărui copil, în funcție de nevoile lui — fie că vorbim despre violență în familie, fie despre consiliere psihologică.
Totodată, avem o Agenție Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie, funcțională, unde pot fi raportate cazurile. Există și programe de abilitare a victimelor violenței. Dar, așa cum ați spus, nu e o problemă care ține doar de un singur factor. Este nevoie de schimbări structurale, locuri de muncă decente, încredere în sistem, și oportunități reale pentru tinerii care doresc să-și crească copiii în Republica Moldova.
Legea e bine formulată, dar în aplicarea ei mai e mult de făcut. Uniunea Europeană a indicat clar domeniile-cheie în care trebuie să bifăm nu doar măsuri, ci să înregistrăm progrese reale: sănătate, securitate la locul de muncă, egalitate de gen, incluziune socială. Ce investiții au fost realizate și ce proiecte sunt în derulare?
UE sprijină Moldova cu asistență tehnică și financiară. De multe ori, această asistență este condiționată — trebuie să îndeplinim anumite reforme, pentru a primi fondurile alocate. Lucrăm împreună cu Organizația Internațională a Muncii și alte agenții ONU pentru a susține autoritățile publice centrale.
Sunt proiecte direcționate spre consolidarea capacității Inspectoratului de Stat al Muncii, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar și pentru dezvoltarea de creșe și servicii alternative, în special în contextul reformei „Restart”. În 2024, Republica Moldova a aderat la componenta „Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune Socială” din cadrul Fondului Social European Plus (FSE+). Acest fond este accesibil în mod normal doar statelor membre UE, dar noi am primit această oportunitate fiind stat-candidat.
Ce beneficii aduce acest fond?
Beneficiile nu vin automat. Pentru fiecare apel de proiecte lansat de FSE+, este publicată o tematică și un termen de aplicare. Atât autoritățile, cât și ONG-urile și organizațiile societății civile pot scrie și depune proiecte pentru a obține finanțare.
Un alt instrument important îl reprezintă acordurile de securitate socială semnate cu statele membre ale UE. Până acum, Republica Moldova are 18 acorduri de acest tip semnate, dintre care 16 cu țări membre ale Uniunii Europene.
Ce presupun aceste acorduri?
Ele sunt esențiale, mai ales în contextul migrației forței de muncă. Aceste acorduri permit totalizarea perioadelor de muncă realizate în străinătate cu cele din Republica Moldova, pentru ca cetățenii să poată beneficia de pensii și prestații sociale.
De exemplu, dacă o persoană a muncit 10 ani într-o țară europeană și revine acasă?
Exact. Se cumulează perioadele de contribuție, astfel încât persoana să îndeplinească condițiile pentru pensie. Prioritatea noastră este ca până în 2030, când ne propunem să devenim stat membru al Uniunii Europene, să semnăm acorduri de securitate socială cu cât mai multe state membre.
Cu ce țări sunt deja semnate astfel de acorduri?
Avem acorduri cu Spania, Italia — ratificat anul trecut — și suntem în proces de negociere cu Franța (unde a avut loc deja a doua rundă), Slovacia, Germania și Lituania. Orice cetățean care a muncit legal în străinătate și poate dovedi acest lucru are dreptul să beneficieze de toate prestațiile prevăzute în acorduri.