Italienii sunt chemaţi la urne pe 4 martie pentru a-şi alege deputaţii şi senatorii, în condiţiile unui peisaj politic fragmentat şi ale unui sistem electoral complex, care lasă să se întrevadă mai multe scenarii posibile, potrivit experţilor, relatează joi AFP, potrivit agerpres.
În cazul victoriei coaliţiei de dreapta-extrema dreaptă
“Este puţin probabil ca unul din aceşti trei pretendenţi să poată ajunge la majoritatea absolută, dar există unul, doar unul, care ar putea ajunge la aceasta. Este dreapta”, a declarat recent Roberto D’Alimonte, directorul departamentului de ştiinţe politice al Universităţii Luiss din Roma.
Citeşte şi: Un german a fost arestat în Afganistan. El era consilierul militar al unui lider taliban
Coaliţia este formată din patru partide, inclusiv Forza Italia (FI, centru-dreapta), a lui Silvio Berlusoni, şi Liga (extrema-dreaptă), a lui Matteo Salvini. În virtutea acordului lor intern, cel care se va situa pe primul loc va conduce guvernul.
Dacă FI se menţine pe primul loc, Berlusconi, care are interdicţie pentru orice funcţie publică până în 2019 după o condamnare pentru fraudă fiscală, a declarat că doreşte ca Antonio Tajani să conducă guvernul. Dar acesta nu s-a arătat încă dispus să renunţe la preşedinţia Parlamentului European.
Dacă Liga câştigă alegerile, Salvini va fi şeful guvernului, cu condiţia ca Berlusconi să-şi ţină cuvântul şi să se alinieze în spatele lui.
Citeşte şi: Regina Marii Britanii a fost ţinta unui atentat
Posibilitatea unui guvern de “mare coaliţie”
Bruxellesul mizează deja pe un fel de “mare coaliţie”, după modelul german, între Forza Italia şi Partidul Democrat (PD, centru-stânga), două partide “eurofile”.
În plină campanie electorală, nici Berlusconi, nici Matteo Renzi, şeful PD, nu-şi pot permite să evoce acest scenariu, dar este bine ceea ce s-a întâmplat deja după ultimele alegeri legislative în 2013.
Şi, potrivit site-ului Votewatch Europe, aleşii FI din Parlamentul European au votat în 74 % din cazuri ca cei ai PD, dar numai în 36 % de cazuri ca cei ai Ligii.
Dar nimic nu garantează că PD, FI şi aliaţii lor eurofili, întăriţi eventual de câţiva transfugi ai Ligii cărora nu le place recentul său viraj suveranist, vor obţine destui aleşi pentru a avea majoritatea în cele două camere.
Citeşte şi: Italienii au ‘memorie scurtă’, explică fostul premier Monti revenirea lui Berlusconi
O altă coaliţie ipotetică, dezminţită de către cei interesaţi cu şi mai multă vigoare, ar putea fi la polul opus, care să-i reunească pe “eurosceptici”, Liga şi Mişcarea 5 Stele (M5S, populişti). Dar această alianţă nu mai este asigurată de a avea destui aleşi şi riscă să întâlnească opoziţii puternice în cadrul celor două partide.
Varianta când nu există nici o majoritate parlamentară
Ultimele sondaje disponibile arată circa 38 % din intenţiile de vot pentru coaliţia de dreapta (din care 17 % pentru FI şi 13 % pentru Ligă), 28 % pentru M5S şi 26 % pentru coaliţia de centru-stânga, dar cu încă milioane de indecişi.
Dacă nu se conturează nici o majoritate, preşedintele ţării, Sergio Mattarella, ar urma să lase în funcţie actualul guvern al lui Paolo Gentiloni (centru-stânga), care nu are nevoie să ceară încrederea noului parlament, pentru a gestiona problemele curente.
În orice caz, procedura va lua timp. Cele două camere se vor întruni pentru prima dată pe 23 martie pentru a-şi alege preşedinţii şi pentru a se constitui grupurile parlamentare. Doar atunci preşedintele Mattarella îşi va începe consultările.
Dar Italia a învăţat să trăiască în incertitudine: ea a avut peste 60 de guverne de la debutul Republicii în 1946.
