Tribunalul Uniunii Europene a anunţat marţi că a respins o acţiune introdusă de România împotriva Comisiei Europene prin care solicita anularea unei decizii de a înregistra o propunere de iniţiativă cetăţenească privind protecţia persoanelor care aparţin unei minorităţi naţionale şi lingvistice.
Tribunalul UE a confirmat decizia Comisiei Europene de a înregistra propunerea de iniţiativă cetăţenească europeană “Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe”, relatează agerpres.
Citește și: CUTREMUR puternic în Puerto Rico
La 15 iulie 2013, un comitet de cetăţeni a prezentat CE această iniţiativă, care urmăreşte “să invite UE să îmbunătăţească protecţia persoanelor care aparţin unor minorităţi naţionale şi lingvistice şi să consolideze diversitatea culturală şi lingvistică în UE prin adoptarea unei serii de acte legislative”.
Printr-o decizie din 13 septembrie 2013, Comisia a refuzat să înregistreze propunerea, pentru motivul că aceasta ‘se afla în mod vădit în afara sferei sale de competenţă’.
Organizatorii iniţiativei cetăţeneşti europene au contestat decizia Comisiei în faţa Tribunalului Uniunii Europene care, printr-o hotărâre din 3 februarie 2017, a anulat această decizie pentru motivul neîndeplinirii de către Comisie a obligaţiei sale de motivare.
În urma hotărârii Tribunalului, Comisia a înregistrat parţial această iniţiativă cetăţenească europeană (ICE) printr-o decizie din 29 martie 2017.
România a sesizat Tribunalul UE solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că executivul comunitar a săvârşit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau “în mod vădit în afara” sferei de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte prezentarea unei propuneri de act şi că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.
Prin hotărârea sa de marţi, Tribunalul respinge acţiunea introdusă de România împotriva Comisiei.
În primul rând, în ceea ce priveşte sfera competenţelor Comisiei, Tribunalul aminteşte că ICE are printre altele ca scop să încurajeze participarea cetăţenilor la viaţa democratică a Uniunii şi mărirea accesibilităţii acesteia. Astfel, Comisia este abilitată să refuze înregistrarea unei propuneri numai în cazul în care o propunere de ICE se află, având în vedere obiectul şi obiectivele sale, în mod vădit în afara sferei de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii.
În acest context Comisia trebuie să procedeze la o primă examinare a elementelor de care dispune pentru a aprecia dacă propunerea de ICE nu intră în mod vădit în sfera sa de competenţă. Ulterior, în cazul înregistrării propunerii, este efectuată o examinare mai cuprinzătoare.
Tribunalul constată că actele juridice menţionate în propunerea de ICE sunt menite să contribuie, pe de o parte, la asigurarea respectării drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor, valoare a Uniunii, şi, pe de altă parte, la respectarea şi la promovarea diversităţii culturale şi lingvistice în Uniune, obiectiv urmărit de Uniune. În această privinţă, Tribunalul arată că, contrar celor susţinute de România, Comisia nu recunoaşte Uniunii, prin decizia atacată, o competenţă generală în aceste domenii, ci numai că aceste valori şi obiective ale Uniunii menţionate în Tratatul UE trebuie să fie luate în considerare cu titlu de acţiuni ale Uniunii în domeniile vizate de propunerea de ICE.
Tribunalul adaugă că, deşi, în domeniile de competenţă ale Uniunii, Comisia este abilitată să prezinte propuneri de act juridic ce ţin seama de valorile şi de obiectivele care fac obiectul propunerii de ICE, nimic nu trebuie să o împiedice să prezinte şi propuneri de acte specifice care, precum în speţă, sunt menite să completeze acţiunea Uniunii în domeniile de competenţă ale acesteia pentru a asigura respectarea valorilor enunţate în tratatul UE.
Tribunalul consideră astfel că, contrar argumentaţiei României, diferitele propuneri de acte juridice în cauză sunt de natură să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite pentru acţiunea Uniunii în domeniul de competenţă pertinent.
În aceste condiţii, Tribunalul constată că propunerea de ICE nu se afla “în mod vădit în afara” sferei de competenţă a Comisiei.
Citește și: Două rachete au căzut la doi pași de ambasada SUA din Bagdad
În al doilea rând, în ceea ce priveşte obligaţia de motivare a Comisiei, Tribunalul constată că, în decizia atacată, Comisia a menţionat elementele care au condus la adoptarea acesteia şi că România a fost în măsură să examineze motivele pe care se întemeia decizia atacată.
Tribunalul reţine în sfârşit că motivele aflate la baza deciziei Comisiei de a accepta înregistrarea parţială a propunerii de ICE sunt expuse suficient, şi anume încurajarea participării cetăţenilor la viaţa democratică şi mărirea accesibilităţii Uniunii.
Potrivit Tratatului UE, în cadrul unei iniţiative cetăţeneşti europene (ICE), un număr de cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii, resortisanţi ai unui sfert dintre statele membre, pot lua iniţiativa de a invita Comisia să propună legiuitorului Uniunii adoptarea unui act juridic în vederea punerii în aplicare a tratatelor. Înainte de a începe strângerea numărului de semnături necesar, organizatorii ICE trebuie să o înregistreze la Comisie, care îi examinează obiectul şi obiectivele. Comisia poate refuza înregistrarea ICE, printre altele atunci când obiectul acesteia din urmă iese în mod vădit din sfera sa de competenţă.
