Chiar dacă Donald Trump pune capăt conflictului din Iran și chiar dacă aliații SUA stau departe de acest conflict, aceștia nu vor fi feriți de consecințele războiului. Sute de milioane de oameni, din Asia până în Europa și din Africa până în Orientul Mijlociu, n-au votat pentru el și n-au niciun cuvânt de spus în ceea ce face. Cu toate acestea, deciziile lui le schimbă viețile în moduri profunde.
Donald Trump pare că se pregătește să scape de războiul din Iran și le transmite aliaților SUA care nu s-au alăturat campaniei sale militare că vor suporta consecințele, remarcă CNN, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„Duceți-vă și luați-vă petrolul!”, a scris el, furios, pe Truth Social. Postul american de televiziune a aflat ulterior pe surse că administrația SUA nu poate promite să restabilească navigația liberă prin Strâmtoarea Ormuz înainte de a declara misiunea îndeplinită.
Președintele a prezis ulterior că războiul se va „termina” în două-trei săptămâni. „Nu vom avea nimic de-a face cu ce se întâmplă în strâmtoare”, le-a spus el reporterilor în Biroul Oval.
Încheierea războiului cu Iranul controlând Strâmtoarea Ormuz ar fi văzută la nivel internațional ca o înfrângere strategică pentru Statele Unite, subliniază CNN.
Iranul ar revendica cu siguranță victoria și ar putea considera că a restabilit un factor de descurajare pentru viitoarele atacuri.
Și probabil ar încerca să-și monetizeze noua poziție prin impunerea de taxe pentru petrolierele care tranzitează ruta. Acest lucru i-ar oferi venituri pentru reconstrucția programelor militare, de rachete și chiar nucleare, distruse de atacurile aeriene americane și israeliene.
Toate acestea ar pune la încercare abilitatea lui Trump de a transforma aproape tot ceea face în victorie. Dar ar putea fi totuși un obiectiv preferabil pentru liderul de la Casa Albă – orice încercare de a redeschide strâmtoarea prin forță ar risca pierderi masive în SUA și ar prelungi războiul într-un mod care i-ar submina și mai mult autoritatea politică erodată pe plan intern, arată sursa citată.
În aceste condiții, două idei importante se evidențiază:
- Nici Trump nu poate scăpa de consecințele deciziilor sale.
- Chiar dacă oprește războiul, restul lumii va plăti prețul.
Recesiunea va da năvală peste Trump
Abandonarea situației din Orientul Mijlociu ar putea lăsa lumea în haos. Dar ar fi în concordanță cu modul de acțiune impus de Trump, din următoarele motive:
- administrația Trump s-a dovedit mai eficientă în distrugerea unor sisteme decât în construirea altora noi.
- ieșirea din război ar extinde principiul „America First”, conform căruia țara ar trebui să acționeze permanent doar în limitele intereselor sale naționale.
- ar satisface furia lui Trump față de aliații NATO pe care îi acuză că se folosesc de garanțiile de securitate americane.
Problema e că America nu funcționează într-un vid definit de retorica lui Trump. Oricât de favorabil ar interpreta el ieșirea din război, este puțin probabil ca piețele să fie la fel de ușor de convins.
„Chiar dacă Statele Unite sunt principalul producător mondial de petrol, acest lucru nu-i izolează pe consumatorii americani de prețurile petrolului, deoarece prețurile petrolului sunt globale”, a declarat marți, pentru CNN, Rosemary Kelanic, directoarea programului de studii din Orientul Mijlociu de la organizația Defense Priorities. „Așadar, toți cei din Statele Unite și toți cei din lume sunt afectați de acest șoc al ofertei.”
Această lovitură economică amenință să declanșeze o recesiune globală care s-ar putea izbi de coastele SUA, poate chiar cu câteva luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului (din noiembrie), în care democrații speră să obțină o victorie importantă care să-i ajute să țină în frâu puterea lui Trump în al doilea mandat.
Prețul pe care l-ar plăti Europa
La nivel mai larg, războiul din Iran are acum o altă consecință amenințătoare: o fractură și mai profundă în alianța transatlantică.
Acest lucru n-ar face decât să sublinieze necesitatea ca aliații europeni să investească mai mult în propriile armate, conștienți că umbrela de securitate creată de America după cel de-Al Doilea Război Mondial a devenit nesigură.
Liderii aliați învață, în epoca imprevizibilă Trump, că nu se mai pot baza pe garanțiile de securitate ale SUA, deoarece președintele american pare să le condiționeze de un sprijin general pentru acțiunile sale.
Trump i-a pus pe acești lideri într-o poziție imposibilă după un an în care i-a criticat, ironizat și amenințat. Europenii n-au uitat liniile roșii pe care liderul SUA le-a călcat în picioare: cererile sale ca Danemarca să predea Groenlanda, atacurile tarifare și disprețul față de sacrificiile prietenilor Americii în războaiele de după 11 septembrie.
Prețurile ridicate la energie și inflația în creștere amenință să zdrobească economiile fragile și să provoace consecințe politice în rândul electoratului asupra guvernelor centriste deja slăbite din Europa.
În unele țări UE se vorbește deja despre raționalizarea benzinei și a motorinei. Totodată, există temeri că o prăbușire a autorității guvernului central de la Teheran ar putea declanșa încă un exod masiv de refugiați către frontierele UE.
Pe de altă parte, e greu de crezut ca aceste țări să poată pur și simplu – așa cum a spus Trump – să-și procure propriul petrol. Fără sprijinul SUA, nu există nicio șansă ca puterile NATO să poată debloca strâmtoarea și să o mențină deschisă. Chiar și puternica Marină a SUA consideră în prezent că e prea periculos să se aventureze în raza de acțiune a dronelor și rachetelor iraniene.
SUA vor mai mult. Dar cine suportă costul?
Ca întotdeauna în cazul lui Trump, este bine să nu luăm ad litteram tot ce spune el, amintește CNN. Indicii că SUA ar putea renunța la război au apărut la o zi după ce acesta a avertizat că va distruge centralele electrice iraniene și chiar instalațiile de desalinizare, într-o escaladare violentă a războiului, dacă Teheranul nu-i satisface cererile pentru pace.
„Cred că încă se lucrează pentru a preveni ca aceste neînțelegeri cu Statele Unite privind Iranul să provoace o ruptură permanentă a relației transatlantice”, a declarat marți, la o conferință de presă a Institutului Orientului Mijlociu, Stephen Flanagan, fost director senior pentru politică și strategie de apărare la Consiliul Național de Securitate. „Dar acest lucru a devenit mai dificil în fiecare zi, având în vedere criticile vehemente ale lui Trump asupra modului în care europenii au reacționat până acum.”
„(Trump) subliniază că aceasta este o cale navigabilă internațională pe care o folosim mai puțin decât majoritatea; de fapt, mult mai puțin decât majoritatea. Așadar, lumea ar trebui să fie atentă și să fie pregătită să se ridice”, a declarat marți secretarul Apărării, Pete Hegseth.
Dar Europa nu are chef să fie târâtă într-un alt război american în Orientul Mijlociu.
„Ce se așteaptă (…) Donald Trump să facă o mână sau două de fregate europene în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce nici puternica Marină americană nu poate face?”, a declarat luna trecută ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. „Acesta nu este războiul nostru; nu l-am început”, a subliniat el.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Această poziție nu-i va scuti pe aliați de consecințele războiului – o realitate care reflectă ceea ce devine o caracteristică definitorie a celui de-al doilea mandat al lui Trump.
Sute de milioane de oameni, din Asia până în Europa și din Africa până în Orientul Mijlociu, nu au votat pentru el și nu au niciun cuvânt de spus în ceea ce face. Cu toate acestea, deciziile sale le schimbă viețile în moduri profunde, conchide CNN.
