Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radiofonic, că joia viitoare, când Statele Unite sărbătoresc Ziua Recunoştinţei, este un termen limită rezonabil pentru ca Ucraina să accepte propunerea sa de plan de pace pentru încheierea războiului cu Rusia, transmit agenţiile Reuters şi EFE.
“Am avut multe termene limită, dar dacă lucrurile merg bine, eşti înclinat să le extinzi. Însă credem că joi este un termen adecvat”, a spus Trump la Fox News Radio, vorbind despre termenul pe care i l-a dat preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să se pronunţe asupra proiectului de plan de pace în 28 de puncte avansat de SUA, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Precizarea sa vine după ce agenţia Reuters şi publicaţia Washington Post au relatat, citând surse anonime, că Statele Unite i-au transmis lui Zelenski un ultimatum până pe 27 noiembrie, de Ziua Recunoştinţei, să accepte planul, în caz contrar riscă să piardă sprijinul SUA, adică Washingtonul va sista transferurile de echipamente militare şi informaţii către Kiev.
Întrebat în acelaşi interviu despre planul propus, care ar implica cedarea de teritorii ucrainene către Rusia, Trump a subliniat că Ucraina oricum “deja pierde teritoriu” în acest război, pe care l-a descris drept un conflict “scăpat de sub control, un masacru”.
Preşedintele american a ţinut să mai menţioneze că în acest război Statele Unite au furnizat Ucrainei “cele mai bune echipamente militare din lume”.
Cât despre posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să decidă să atace alte ţări europene în viitor, Trump şi-a exprimat convingerea că liderul de la Kremlin “nu caută mai multe probleme” şi că a învăţat lecţia unui război “care ar fi trebuit să dureze o zi , dar continuă de patru ani”.
Preşedintele american a amintit de asemenea intrarea în vigoare vineri a unor noi sancţiuni americane, ce vizează două dintre cele mai mari companii petroliere ale Rusiei, Rosneft şi Lukoil, sancţiuni pe care le-a descris drept “foarte puternice”.
Într-un mesaj video către naţiune, preşedintele Zelenski a spus vineri seară că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul avansat de SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia, adăugând totuşi că va propune Statelor Unite “alternative” la planul propus, în timp ce aliaţii europeni ai Kievului, care au avut reacţii negative faţă de planul de pace avansat de SUA, în elaborarea căruia Washingtonul nu i-a consultat, pregătesc împreună cu Ucraina o contrapropunere de plan de pace.
“Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener cheie. Fie 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a subliniat Zelenski în mesajul său.
Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei şi care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
De asemenea, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie.
În schimb, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra “comunităţii transatlantice”, dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său. Totuşi, avioane de luptă europene vor putea staţiona în Polonia vecină, în cadrul garanţiilor de securitate.
Planul conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Pe de altă parte, energia furnizată de centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de trupele ruse, ar urma să fie împărţită egal între Ucraina şi Rusia.
Cât despre sancţiunile occidentale impuse Rusiei, planul menţionează ridicarea treptată a acestora.
Planul mai prevede ca Ucraina să organizeze alegeri în termen de o sută de zile şi să recunoască prin lege folosirea limbii ruse în învăţământ şi în mass-media.
Preşedintele Zelenski, el însuşi fragilizat de un scandal de corupţie în care sunt implicaţi colaboratori apropiaţi ai săi, se vede acum supus unei duble presiuni, atât din partea Washingtonului, cât şi a Moscovei, care i-a cerut vineri să accepte negocieri fără întârziere, înainte de a pierde noi teritorii, în timp ce situaţia armatei ucrainene pe front se deteriorează.
