ISIS și Al-Qaeda prind avânt în vreme ce Trump alocă cu nesăbuință puținele resurse de securitate disponibile în alte părți, constată „The Washington Post” (SUA) într-un articol semnat de Max Boot.
Administrația Trump a redirecționat puținele resurse de securitate disponibile pentru combaterea cartelurilor drogurilor („narco-teroriști”), a statului venezuelan („organizație teroristă străină”) și grupărilor de stânga precum Antifa („o coloană a cincea violentă de teroriști interni”) [în fapt, curent dezorganizat de extrema stângă care recurge frecvent la violența politică, dar rareori sau accidental cu consecințe letale – n.trad.]. Dincolo de rezervele evidente privind legalitatea, aceste măsuri mai ridică și întrebări grave despre prioritățile administrației și modul în care repartizează ea resursele, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Cartelurile drogurilor vor fi fiind malefice, însă ele sunt în definitiv motivate de profit, iar nu de o ideologie criminală precum Statul Islamic (ISIS). Antifa e o grupare laxă de activiști care se va fi făcând vinovată de acte disparate de violență, dar nu pune la cale atentate care să producă omoruri în masă, așa cum procedează Al-Qaeda. Regimul din Venezuela este complice la violarea drepturilor omului și la traficul de droguri, dar nu este totuși un sponsor statal al terorismului, așa cum este Iranul.
Și în vreme ce administrația se concentrează pe acești pseudo-teroriști, ea riscă să-i piardă din vedere pe adevărații teroriști, aceia care chiar nu se joacă. Abia a trecut o săptămână de când o echipă de teroriști tată și fiu inspirați de ISIS au omorât 15 oameni pe Plaja Bondi din Sydney în cursul sărbătorii [evreiești – n.trad.] Hanuka – la scurt timp după ce un combatant ISIS din Siria omorâse trei americani, doi militari și un civil. (SUA au bombardat vineri zeci de situri siriene drept represalii.)
Alte atentate teroriste comise recent de adepții ISIS sunt atacul cu camionetă din New Orleans de la 1 ianuarie, soldat cu moartea a 14 victime, plus a făptașului; atacul din 2 octombrie de la o sinagogă din Anglia, soldat cu doi morți, dintre care unul împușcat de poliție; atentatul sinucigaș cu bombă din 22 iunie de la o biserică ortodoxă din Siria, care a omorât 25 de oameni; și atacul din 22 martie 2024 la o sală de concerte din Moscova, unde au fost uciși peste 140 de oameni. Multe alte comploturi similare au fost dejucate, inclusiv atentatul plănuit anul trecut la un concert al lui Taylor Swift la Viena sau cel recent din Germania, unde se plănuia omorârea de oameni cu un vehicul.
Chiar dacă ISIS și-a pierdut „califatul” din Siria și Irak, organizația teroristă continuă să propage ideologia jihadistă, în principal online, iar recentul război din Gaza i-a și adus noi recruți. ISIS are afiliați din Afganistan până-n Africa și Filipine (arhipelag vizitat luna trecută de teroriștii de la Bondi). Al-Qaeda are și ea entități afiliate răspândite pe tot globul, inclusiv una care e acum pe punctul de a prelua puterea în Mali.
Un raport din martie al spionajului american avertiza că ISIS „va continua să încerce să atace Occidentul, inclusiv SUA”, și că și Al-Qaeda „își menține intenția de a lovi SUA și cetățenii americani”. Doi experți în terorism au evidențiat faptul că în prezent există „de cinci ori mai multe grupări teroriste jihadist-salafiste, desemnate ca atare de către Departamentul de Stat al SUA” decât existau pe 11 septembrie 2001 [salafismul e una dintre tulpinile fundamentaliste ale islamului sunnit, propovăduind revenirea literalmente la evul mediu timpuriu – n.trad.].
Combaterea organizațiilor jihadiste necesită o strategie cuprinzătoare pe termen lung; câteva lovituri aeriene precum cele de vineri din Siria nu vor rezolva mare lucru. Or multe dintre măsurile administrației subminează tentativele de a se lupta cu aceste grupări teroriste.
În primul rând, resursele Departamentului Securității Interne și ale FBI au fost redirecționate spre aplicarea legislației privind imigrația, în detrimentul luptei antitero și al altor obiective. Aproape un sfert din agenții FBI lucrează dosare de imigrație, deși o majoritate a deportaților nu au cazier.
În al doilea rând Departamentul de Stat și-a închis birourile dedicate combaterii dezinformării online, iar administrația Trump presează rețelele sociale să-și reducă activitatea de moderare a conținuturilor. Administrația a amenințat chiar că le va refuza acordarea vizei străinilor care s-au ocupat cu moderare de conținut și face lobby pe lângă UE pentru a-și relaxa normele de securitate digitală.
Demersul e etichetat drept luptă contra „cenzurii” și e motivat în principal de dorința de a opri interzicerea accesului pe rețele al unor provocatori de dreapta. Numai că el va avea concomitent și efectul de a-i conferi Statului Islamic și altor organizații teroriste mai multă influență online. ISIS se folosește deja de servicii precum Facebook, Instagram, TikTok, X, Telegram și WhatsApp pentru a-și radicaliza simpatizanții.
În al treilea rând, tentativele administrației de a închide Voice of America, Middle East Broadcasting Networks, Radio Free Europe/Radio Liberty și alte posturi radio – multe cu programe în arabă, farsi, urdu și alte limbi – îi îngreunează guvernului american combaterea propagandei jihadiste.
În al patrulea rând, reducerea drastică de către Trump a ajutorului extern american a obstrucționat acțiuni menite a-i ajuta pe aliații din lumea a treia să împiedice răspândirea extremismului islamic. Anul acesta chiar s-a întâmplat ca administrația să le taie – pentru scurt timp – fondurile forțelor kurde din Siria care păzesc lagărele în care sunt ținuți 8.000 de combatanți ISIS și 27.000 de rude ale acestora. Dacă acei prizonieri ar ieși de acolo, pericolul ISIS ar intra în metastază. Deși acea finanțare esențială a fost reluată, nivelul ajutorului american e atât de mic încât autoritățile locale abia reușesc să mențină lagărele funcționale. Măcar Trump n-a mai încercat – ca în 2018 – să retragă toate trupele din Siria, ci doar le-a redus.
În al cincilea rând, disprețul administrației pentru aliați și normele internaționale periclitează cooperarea internațională necesară pentru a ne lupta cu rețelele teroriste. Șefa spionajului american, Tulsi Gabbard, spre exemplu, aproape a învinovățit Australia pentru masacrul de pe Plaja Bondi. Ea a scris pe X că atentatul e „consecința directă a influxului masiv de islamiști în Australia” și a adăugat că „pentru Europa e probabil prea târziu – posibil și pentru Australia”. Nu acesta e genul de mesaj pe care cineva aflat în funcția lui Gabbard ar trebui să-l transmită unuia dintre cei mai apropiați parteneri ai Americii. Unii aliați s-au apucat acum să selecteze mai atent ce informații secrete trimit la Washington.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
Al șaselea și ultimul punct: administrația Trump a periclitat lupta antitero și prin numirea în funcție a multor indivizi necalificați. Printre exemple se numără însăși Gabbard (diseminează conspirații și nu are experiență în domeniul informațiilor [fals; ca deputată a făcut parte, timp de două legislaturi consecutive, din Subcomitetul pentru Informații și Operațiuni Speciale al Comitetului Serviciilor Armate al Camerei Reprezentanților – n.trad.]); fostul realizator de podcast care a fost numit adjunct al directorului FBI renunță acum la funcție după nici un an; iar la Departamentul Securității Interne a primit o funcție de conducere un fost stagiar de 22 de ani.
Preocuparea administrației pentru false amenințări fabricate ideologic lasă America mai vulnerabilă la amenințarea cât se poate de reală a terorismului militant islamist.
This post was last modified on 24/12/2025 19:20 19:20