Departamentul Justiţiei american vrea să crească presiunea asupra judecătorilor care se ocupă de cazuri de imigraţie pentru a accelera procesarea acestor cazuri, relatează marţi media din SUA preluate de BBC, potrivit agerpres.
Astfel, judecătorii de imigraţie vor avea o “normă” de cel puţin 700 de asemenea cazuri rezolvate pe an, pentru a putea primi “satisfăcător” la evaluarea performanţei. Criticii avertizează însă că acest plan ar putea duce la o accelerare a procedurilor în detrimentul unui proces corect.
Citește și: Șeful EPA este luat în colimator de Casa Albă. Asupra lui planează o suspiciune imobiliară
Ministrul justiţiei, Jeff Sessions, a susţinut introducerea noilor politici pentru a elimina întârzierile, în condiţiile în care circa 600.000 de imigranţi aşteaptă ca tribunalele din SUA să se pronunţe asupra situaţiei lor. Conform Departamentului Justiţiei, stabilirea unui număr minim anual de cazuri prelucrate va asigura că procedurile se desfăşoară într-un “mod eficient şi în termenul oportun”. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Devin O’Malley, a menţionat că în medie judecătorii de imigraţie prelucrează 678 de cazuri pe an, dar unii rezolvă peste 1000, potrivit Washington Post.
Asociaţia naţională a judecătorilor de imigraţie şi-a exprimat temerile că un asemenea sistem ar putea pune provocări legale. “Ar putea fi puse sub semnul întrebării integritatea şi imparţialitatea instanţei, dacă decizia unui judecător este influenţată de factori nelegaţi de caz sau dacă judecătorul se teme să nu-şi piardă postul”, a declarat preşedintele asociaţiei, Ashley Tabaddor, citată de Washington Post.
Duminică, preşedintele Trump i-a îndemnat pe republicanii din Congres să adopte noi măsuri “dure” împotriva imigraţiei, reafirmându-şi opoziţia faţă de legalizarea statutului sutelor de mii de imigranţi clandestini ajunşi în SUA în timp ce erau minori, în cadrul aşa-zisului program DACA.
Programul DACA (Deferred Action for Childhood Arrival), instituit în 2012 în mandatul preşedintelui Barack Obama, prin care circa 700.000 de tineri imigranţi (‘Dreamers’ – visători) intraţi ilegal în ţară au primit dreptul de a studia şi munci în SUA, a fost abrogat în septembrie de Trump, care a dat atunci Congresului un termen de şase luni să găsească o soluţie pentru reglementarea situaţiei lor. Liderul de la Casa Albă a propus ca, în schimbul acceptului său pentru regularizarea situaţiei “Visătorilor”, Congresul să aprobe construirea unui zid la frontiera cu Mexicul, una din vechile sale promisiuni de campanie.
Citește și: În ciuda lui Trump. Peste 1200 de migranți au plecat în convoi spre granița SUA
“Democraţii i-au abandonat complet (pe “Dreamers”), ruşine!” – a acuzat Trump luni, la scurgerea termenului de şase luni. “DACA a murit din cauza democraţilor. Democraţii nu vor Nicio Frontieră, de aici drogurile şi delincvenţa!” – a transmis el pe Twitter.
Trump a mai argumentat că Mexicul va câştiga “o avere datorită Alena”, tratatul de liber-schimb nord-american, şi a adăugat: “Cu atâţia bani câţi vor câştiga datorită SUA, sper că (mexicanii) îi vor opri pe cei care le traversează ţara ca să ajungă la noi, cel puţin până când Congresul o să ne schimbe legile cu privire la imigraţie!”.
“Mexicul şi Canada au legi dure împotriva imigraţiei, în timp ce ale noastre sunt o glumă de-a lui Obama”, a mai afirmat Trump.
Opoziţia l-a acuzat pe şeful statului de ipocrizie, aşa cum face de câte ori Trump deplânge soarta tinerilor din programul DACA. “Am halucinaţii… am halucinaţii”, a declarat pe CNN luni reprezentantul democrat John Garamendi. “El a creat criza, totul este din vina lui” – a subliniat alesul democrat.
La valul de mesaje difuzate pe Twitter de preşedintele american despre imigranţi şi Mexic au contribuit şi imaginile transmise de televiziuni americane, mai ales Fox News, cu o caravană de circa 1500 de migranţi veniţi din America centrală cu obiectivul de a ajunge în SUA.
Caravana, care se deplasează în principalul cu autoturisme, se afla luni în sud-vestul Mexicului şi intenţionează să discute, în oraşul Puebla, cu experţi americani şi mexicani care ar urma să-i consilieze, între 5 şi 8 aprilie, unde ar fi mai bine să ceară azil sau statutul de refugiat, în SUA sau în Mexic. Circa 80% dintre ei provin din Honduras, dar sunt şi imigranţi din Guatemala, Salvador şi Nicaragua, a menţionat pentru France Presse unul din liderii grupului.
