Lansarea platformei web TrumpRx – anunțată de Trump, în urma principiului națiunii celei mai favorizate, cu scopul de a oferi americanilor reduceri la multe medicamente – zguduie industria farmaceutică internațională, scrie „IlSole24Ore” (Italia).
Lansarea se referă la medicamentele produse de primele cinci companii cu care administrația Trump a ajuns deja la acorduri de prețuri, cu reduceri de până la 90% calculate pe baza celor mai mici prețuri din alte țări (adesea europene), acesta fiind AstraZeneca, Eli Lilly, EMD Serono, Novo Nordisk și Pfizer, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
De cealaltă parte a oceanului, întrebarea pe care și-o pun experții din industrie, analiștii și instituțiile, este dacă această situația va crea repercusiuni în Europa. Ce riscuri ar putea întâmpina Europa și Italia?
Ce spun directorii Big Pharma
Un scenariu posibil a fost prezentat într-un articol recent din Wall Street Journal, care explica faptul că, dacă prețurile americane ar fi legate de cele din Regatul Unit sau Elveția, companiile farmaceutice ar trebui să crească prețurile în străinătate și să le scadă în Statele Unite pentru a echilibra lucrurile. Editorialul subliniază că realitatea este mult mai complexă decât atât, dar, în același timp, prezintă câteva declarații semnificative ale companiilor farmaceutice: „Cred că este important ca oamenii să înțeleagă că țările trebuie să plătească și să investească pentru inovații care îi ajută pe cetățenii lor”, a declarat de exempluTeresa Graham (de la Roche) într-un interviu.
O idee împărtășită și de Aradhana Sarin (AstraZeneca) „Am pledat pentru ca cele mai bogate națiuni din Europa și din întreaga lume să își plătească partea pentru inovație, lucru pe care nu l-au făcut. Practic, prețurile din Statele Unite vor scădea, iar prețurile din afara Statelor Unite vor trebui să crească”. „Nu vreau să dau impresia că nu există niciun impact, pentru că există”, a recunoscut Paul Hudson, CEO al companiei Sanofi, în marja unui eveniment de acum câteva săptămâni, conform CNBC. Iar CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, folosind un exemplu ipotetic, a fost și mai clar cu privire la posibilele repercusiuni: „Se reduc prețurile” din SUA „la nivelul Franței, sau încetăm să mai furnizăm Franței? Încetăm să mai furnizăm medicamente Franței”.
„Sistemul ne va obliga să nu putem accepta prețuri mai mici”, a declarat el pe 12 ianuarie, tot conform CNBC, clarificând că acordurile vor ajuta companiile să facă presiuni asupra țărilor europene pentru a crește prețurile medicamentelor, fără a exclude posibilitatea întreruperii aprovizionării.
Ce spun experții
Așadar, ar trebui să ne așteptăm la ce e mai rău în Europa în ceea ce privește aprovizionarea cu medicamente și revizuirile de prețuri? Mulți experți sunt sceptici față de scenariile pesimiste, parțial pentru că piața europeană (și, prin urmare, și cea italiană) este prea mare și importantă pentru Big Pharma.
„În cele din urmă, în economie contează raționalitatea. Prețurile americane sunt mai mari, dar este adevărat și că există un motiv pentru asta”, explică Federico Spandonaro, profesor la Universitatea din Roma Tor Vergata, fondator și președinte al Comitetului Științific al Crea Sanità (Centrul pentru Cercetări Economice Aplicate în Sănătate). „Companiile farmaceutice sunt internaționale, însă cea mai mare parte a cercetării este americană, iar banii se întorc acolo unde a început procesul. Ideea că americanii le-au plătit europenilor medicamentele este destul de naivă.
Sistemul american nu este universalist; sistemele europene garantează o acoperire mai mare, iar asta înseamnă volume de vânzări mai mari”. Evident, argumentează expertul, există un risc mic ca, într-un fel de schizofrenie colectivă, oamenii să înceapă să spună: „Dacă scădem prețurile în America, vom pierde profiturile și, prin urmare, va trebui să-i obligăm pe europeni să plătească mai mult”.
Însă țările UE nu sunt pline de bani, și nu e vorba doar de Italia, unde cheltuielile cu medicamentele cresc cu 4% pe an, față de 2% din Fondul Național de Sănătate. Dacă medicamentele consumă tot ceea ce introducem în sistem, nu mai putem face nimic altceva. Cred că companiile farmaceutice nu pot renunța la piața UE; mi s-ar părea suicidar să ne gândim la creșterea prețurilor. Dacă ar prevala logica politică ar putea apărea un efect de bumerang, numai că în economie – așa cum am spus – contează raționalitatea.
Preocupările politicienilor
Unii membri ai Parlamentului italian încep să se îngrijoreze de viitor. Mariolina Castellone, liderul Mișcării Cinci Stele din Comisia a Zecea și vicepreședintă a Senatului, a subliniat într-o declarație că „lansarea TrumpRx riscă să producă efecte secundare foarte grave pentru Europa și pentru Serviciul Național de Sănătate italian, deoarece mecanismul se bazează pe prețurile din țări precum Italia și prezintă riscul real ca firmele farmaceutice multinaționale, pentru a compensa profiturile mai mici din SUA, să încerce să crească prețurile în Europa sau, mai rău, să întârzie sau să blocheze introducerea celor mai inovatoare medicamente pe piețele unde prețurile sunt reglementate prin instrumente de protecție publică, cum ar fi negocierea și rambursarea AIFA”.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Un scenariu, a subliniat Castellone, prefigurat deja de acordul dintre Statele Unite și Regatul Unit, care a dus la o creștere cu 25% a prețurilor plătite de NHS-ul britanic în schimbul accesului prioritar la noi terapii. „Inovația în medicină și în domeniul farmaceutic a adus câștiguri enorme în domeniul sănătății”, a continuat Spandonaro, „dacă mă gândesc unde ne aflam acum 20 de ani. Valoarea cercetării și dezvoltării companiilor farmaceutice este incontestabilă, dar modelul construit pe «practica bazată pe valoare» ar putea funcționa într-un context al creșterii PIB-ului, ceea ce produce o mai mare bogăție și capacitatea persoanelor de a-și permite tratamente.
Paradigma «cu cât ești mai bun, cu atât mă plătești mai mult» nu poate fi reprodusă la nesfârșit. Astăzi, cheltuim mult mai mult pe sănătate decât înainte, iar dacă în UE nu crește economia, dacă nu crește PIB-ul, nu cresc salariile, devine din ce în ce mai dificil să-ți permiți chiar și medicamente.
Dacă statele vor să continue să aibă un sistem decent de asistență socială, trebuie să negocieze prețurile, pentru că nu cred că astăzi sunt capabile să plătească mai mult. Problema constă în faptul că există o anumită miopie față de acest sector: dacă există o afacere care crește, aceea este asistența sanitară, pe care prea mulți o consideră doar o cheltuială”.
